Appeal annulled as unpaid for lack of judicial stamp in claim against the State for damages arising from actions of a former head of state

Şedinţa publică din data de 11 mai 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă la data de 28.01.2021, reclamanţii A., B., C., în calitate de copii ai eroului martir D., au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, obligarea pârâtului, pentru fiecare reclamant, la plata sumei de 500.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului şi până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale, precum şi la plata de daune materiale.

În drept, reclamanţii au invocat prevederile art. 192, art. 194-195 C. proc. civ., art. 998-999, art. 1.000 C. civ. de la 1864, precum şi celelalte dispoziţii legale la care au făcut referire în acţiune.

Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării cererii, excepţia inadmisibilităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepţiilor invocate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Timiş

Prin sentinţa nr. 813/PI/29.04.2021, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a respins excepţia netimbrării cererii, excepţia inadmisibilităţii cererii, excepţia lipsei calităţii procesuale active; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor; a respins acţiunea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin decizia nr. 225/28.10.2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul reclamanţilor împotriva sentinţei, ca neîntemeiat.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii au declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamanţii A., B., C..

Recurenţii-reclamanţi au arătat că instanţa de apel a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material privind raportul dintre comitent şi prepus, respectiv raportul dintre un fost şef de stat şi statul pe care l-a reprezentat, în condiţiile în care, în cauză, Statul Român acţiona la instrucţiunile şi ordinele fostului preşedinte, iar nu invers.

Interpretarea instanţei de apel este greşită inclusiv cu privire la manifestările de condamnare publică a fostului regim comunist, după căderea acestuia în 1989, în sensul că acestea nu au nici o relevanţă şi nici legile ce au fost edictate cu titlu de recunoştinţă faţă de persoanele persecutate între 1945-1989, Statul Român râmânând răspunzător pentru faptele fostului preşedinte.

În susţinerea răspunderii statului, recurenţii-reclamanţi au invocat dispoziţiile art. 36 C. proc. civ., art. 19 C. proc. pen., art. 221 şi art. 224 alin. (1) C. civ.

Contrar celor reţinute de instanţa de apel, Statul Român are calitate procesuală pasivă şi este ţinut să răspundă pentru faptele fostului preşedinte, în calitate de conducător suprem, fapte ce au generat moartea şi rănirea gravă a persoanelor ce au avut o implicare în evenimentele din timpul Revoluţiei Române din 1989.

5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în termenul legal, intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor a solicitat respingerea recursului.

A arătat intimatul că în mod corect instanţa de apel a reţinut că în cauză nu se verifică raportuld e subordonare a fostului şef suprem al statului în condiţiile în care fostul preşedinte era reprezentantul statului, iar într-un regim de tip dictatorial ca cel supus analizei nu se poate aprecia că statul prin organismele sale de la acea vreme avea prerogativa îndrumării, direcţionării şi controlării şefului său suprem, titulatură consacrată în acea perioadă.

Statul Român, prin Ministerul Finanţelor nu poate fi chemat în judecată în calitate de comitent pentru fapta fostului preşedinte E., care nu a avut calitatea de prepus al Statului Român, nu a acţionat la instrucţiunile şi ordinele statului, nu a existat vreo dispoziţie sau vreo însărcinare din partea statului, nu a existat un raport de subordonare în baza căruia statul să poată da ordine şi instrucţiuni fostului preşedinte E..

Nu se poate aprecia că faptele ilicite ce fac obiectul cauzei au fost săvârşite în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate, în condiţiile în care tocmai în considerarea săvârşirii lor, cu depăşirea evidentă a atribuţiilor sale, fostul dictator comunist a fost condamnat.

În cauză nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie şi pentru răspunderea comitentului, astfel încât dezlegarea dată de instanţa de apel excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor este corectă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Cu un conţinut similar, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împutrenicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic". Alin. 3 al acestui articol stipulează că lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin citaţiile comunicate la data de 01.02.2022, s-a pus în vedere recurenţilor să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) raportate la art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

La data de 17.02.2022 recurenţii au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea de şedinţă din 24.02.2022 pronunţată în dosar asociat nr. x/2021, comunicată recurenţilor la data de 08.04.2022 .

Cu toate acestea, recurenţii nu s-au conformat obligaţiei stabilite de către instanţă, situaţie faţă de care devin incidente dispoziţiile legale referitoare la sancţiunea nulităţii pentru netimbrare.

Faţă de cele arătate, în cauză nu se mai impune analiza motivelor de nelegalitate deduse judecăţii, aspectul procedural al timbrajului fiind prioritar.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii C., A., B. împotriva deciziei nr. 225 din 28 octombrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii C., A., B. împotriva deciziei nr. 225 din 28 octombrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.