Eligibility for labor detachments military service compensation under Law No. 309/2002
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice fully reversed the appellate decision and ordered the pension authority to recognize the claimant’s full period of service from June 26, 1954, to November 18, 1956, effective from September 1, 2002, granting the claimant the benefits mandated by Law No. 309/2002. The dispute concerned the administrative determination of which specific dates of military service in labor detachments qualified for statutory compensation, where the first instance had partially denied benefits for the period after January 8, 1955. Relying on Article 1 of Law No. 309/2002, which covers Romanian citizens who performed military service in labor detachments under the General Directorate of Labor Services between 1950 and 1961, the court determined that documentary evidence, including the military record book and a certificate from the military center, conclusively proved the claimant was assigned to various labor detachments throughout the entire claimed duration, thereby entitling him to benefits for the complete period.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility for labor detachments military service compensation under Law No. 309/2002: Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar, în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 15 august 2002, pe calea contenciosului administrativ, reclamantul S.I. a solicitat să se constate că perioada 26 iunie 1954 - 18 noiembrie 1956 reprezintă stagiu militar efectuat în detașamente de muncă, încadrându-se în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002 și să-i acorde drepturile legale aferente.
Casa Județeană de Pensii Buzău a acordat drepturile reclamantului, numai pentru perioada 26 iunie 1954 - 8 ianuarie 1955.
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 54 din 16 februarie 2004, a admis în parte acțiunea formulată de S.I., a modificat în parte decizia de revizuire nr. 10893 din 12 septembrie 2003, în sensul că perioada 8 ianuarie 1955 - 8 septembrie 1955 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002, acordându-i-se drepturile, începând cu 1 septembrie 2002 .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din livretul militar depus la dosar, rezultă că reclamantul a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, și după data de 8 ianuarie 1955, astfel că și perioada 8 ianuarie 1955 - 8 septembrie 1955 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul S.I., precizând că data lăsării la vatră este de 18 noiembrie 1956 și că din documentele prezentate, rezultă că și în perioada 8 septembrie 1955 - 18 noiembrie 1956 a prestat muncă la Detașamentul de muncă Onești.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar, în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv copia livretului militar seria B.c. nr. 059557 și adeverința nr. 42 din 18 februarie 2004, emisă de Centrul Militar Buzău, rezultă că în perioada 26 iunie 1954 - 18 noiembrie 1956, reclamantul S.I. a prestat serviciul militar, după cum urmează:
- 26 iunie 1954 - 8 ianuarie 1955, la Detașamentul Bragadiru;
- 8 ianuarie 1955 - 8 septembrie 1955, la Detașamentul Casa Scânteii;
- 8 septembrie 1955 - 18 noiembrie 1956, la Detașamentul T.13 Onești
Apare neîndoios că întreaga perioadă solicitată de reclamant, se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, urmând așadar, pentru considerentele expuse, să se modifice sentința instanței de fond, în sensul arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S.I. împotriva sentinței civile nr. 54 din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond, admite acțiunea.
Anulează decizia nr. 10893 din 12 septembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Buzău și obligă pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 26 iunie 1954 - 18 noiembrie 1956, cu începere de la 1 septembrie 2002.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2005.