Revision inadmissible for lack of party identity and prior judicial consideration of res judicata exception in military retirement benefits dispute

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 796 din 09.06.2020 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2019, instanţa a admis acţiunea formulată şi precizată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii - prin Unitatea Militară nr. 0198 Bucureşti; a constatat că reclamantul este îndreptăţit la acordarea de către pârât a ajutorului în cuantum egal cu 20 de solde ale funcţiei de bază cuvenit la trecerea în rezervă pentru o vechime efectivă ca militar de peste 30 ani, în condiţiile art. 20 alin. (1) Anexa VII a Legii nr. 284/2010 şi a unui ajutor egal cu 6 solde ale funcţiei de bază deţinute în luna aprilie 2016, prevăzut de art. 20, alin. (2), secţiunea 3 anexa VII din Legea nr. 284/201 după încetarea suspendării exerciţiului dreptului, fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Serviciul Român de Informaţii -Direcţia Juridică - Unitatea Militară 0198 Bucureşti, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea cu reţinere a sentinţei civile nr. 796/2020 din 09 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul mai sus rubricat, ca fiind nelegală şi netemeinică şi, pronunţând o nouă hotărâre, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii, astfel cum a fost precizată, ca fiind inadmisibilă; admiterea excepţiei prematurităţii cererii de chemare în judecată şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii ca fiind prematur introdusă; pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, motivată şi precizată, ca fiind nefondată.

Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale prin decizia civilă nr. 68/A/2021 din 25 ianuarie 2021 a admis apelul declarat de apelantul pârât Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Juridică - Unitatea Militară 0198 Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 796 din 09.06.2020 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2019, pe care o schimbă în tot în sensul că:

A admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârât şi, în consecinţă:

A respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Juridică - Unitatea Militară 0198 Bucureşti.

Împotriva deciziei civile nr. 68/A/2021 din 25 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale la 22 februarie 2021 a formulat cerere de revizuire revizuentul A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuentul a arătat că decizia atacată cuprinde dispoziţii potrivnice în raport cu decizia civilă nr. 719/A/2019 pronunţată la data de 14 mai 2019 de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în cadrul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj fiind invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ. al acestei hotărâri.

Prin decizia civilă nr. 719/A/2019 pronunţată la data de 14 mai 2019 de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a fost admis apelul declarat de reclamantul B. împotriva sentinţei civile nr. 2665 din 02.10.2018 a Tribunalului Cluj, pe care a anulat-o şi judecând cauza a admis acţiunea modificată formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii UM 0603 Cluj şi a constatat că reclamantul este îndreptăţit la acordarea ajutorului în cuantum de 15 solde ale funcţiei de bază cuvenit la trecerea în rezervă pentru o vechime efectivă ca militar de peste 25 de ani, în condiţiile art. 20 alin. (2) Anexa VII a Legii nr. 284/2010 după încetarea suspendării exerciţiului dreptului.

Faţă de cele de mai sus, revizuentul susţine că există două decizii definitive potrivnice, pronunţate în două dosare diferite, cauza fiind identică, ceea ce diferă fiind părţile.

Revizuentul apreciază că este îndeplinită cerinţa privind analizarea efectului pozitiv al lucrului judecat, aspect asupra căruia Curtea de Apel Cluj a reţinut că reprezintă exemplu de practică judiciară.

Revizuentul consideră că pronunţarea unei decizii radical opuse unei decizii anterioare este considerată în mod rezonabil că încalcă art. 6 din CEDO.

Pentru aceste considerente solicită să se constate că cererea de revizuire este admisibilă şi solicită admiterea acesteia, anularea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Temeiul juridic al cererii de revizuire de faţă, astfel cum a fost precizat de revizuent este reprezentat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ. revizuirea poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Pretinsa contrarietate de hotărâri este invocată ca existând, pe de o parte, între decizia nr. 68/A/2021 din 25 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Cluj dată în dosarul nr. x/2019 având ca obiect drepturi cuvenite la trecerea în rezervă (hotărâre a cărei revizuire o solicită) privind pe reclamantul A. şi, pe de altă parte, decizia civilă nr. 719/A/2019 din 14 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, decizie prin care s-a soluţionat un litigiu cu acelaşi obiect, privind pe reclamantul B..

În esenţă, revizuentul a susţinut că decizia suspusă revizuirii a fost pronunţată cu autoritatea de lucru judecat, sub aspectul efectului său pozitiv.

Astfel cum dispun dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va proceda la analiza admisibilităţii cererii de revizuire şi la faptele pe care se întemeiază.

Admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat în cel de al doilea proces, sau, dacă această excepţie a fost invocată, de omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra acesteia.

Înalta Curte constată că în cadrul litigiului finalizat prin pronunţarea deciziei a cărei revizuire se solicită, a fost invocată puterea lucrului judecat vizând decizia nr. 719/A/2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2018.

În acest sens, Înalta Curte constată că prin decizia atacată prin prezenta cerere de revizuire, instanţa de apel a reţinut următoarele: "În ceea ce priveşte rezolvările contrare înregistrate în jurisprudenţă, acestea nu pot impune o anumită soluţie în cauza de faţă, având în vedere că în sistemul juridic românesc deciziile de speţă nu au caracter obligatoriu, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este permis revirimentul jurisprudenţial".

Pe baza celor arătate, Înalta Curte constată că, în litigiul în care s-a pronunţat decizia supusă revizuirii, instanţa de apel s-a pronunţat asupra excepţiei puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 719/A/2019, ceea ce face ca această analiză să nu mai poată fi realizată în cadrul cererii de revizuire.

În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a deciziei civile nr. 68/A/2021 cu decizia nr. 719/A/2019 se observă că, în privinţa celor două cauze nu este întrunită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză juridică, întrucât reclamanţii din cele două litigii, finalizate cu hotărârile pretins contrare, sunt diferiţi.

Astfel, în primul litigiu - soluţionat prin decizia nr. 719 din 14 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, părţi în dosar au fost reclamantul B., în contradictoriu cu pârâta Serviciul Român de Informaţii UM 0603 Cluj, iar în cel de al doilea litigiu - soluţionat prin sentinţa civilă nr. 68/A/2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, părţile au fost reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Serviciul Român de Informaţii UM 0198.

Sub un alt aspect, Înalta Curte reţine dispoziţiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ. în forma în vigoare aplicabilă litigiului, permit anularea deciziei care încalcă autoritatea de lucru judecat, prin nesocotirea unei hotărâri anterioare, doar din perspectiva dispoziţiilor art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

O cerere de revizuire în care se invocă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, cum este cea de faţă, nu poate fi analizată în contextul de strictă interpretare oferit de reglementarea legală aplicabilă acestei căi de atac extraordinare la momentul introducerii acţiunii, fiind, deci, inadmisibilă, prin raportare la art. 24 şi art. 25 C. proc. civ.

Prin urmare, condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în speţă, deoarece, deşi între cele două pricini există identitate de obiect şi cauză, părţile sunt diferite, iar decizia nr. 68/A/2021 din 25 ianuarie 2021 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 719/A/2019 din 14 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.

În consecinţă, pentru toate considerente arătate în precedent, se constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile stipulate, în mod imperativ, de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimatul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII împotriva deciziei civile nr. 68/A/2021 din 25 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2021.