Competence dispute over annulment of arbitral award: Ploiești Court of Appeal affirmed as competent venue based on tribunal's central seat

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. x/2021, reclamanta A. S.A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., cerere în anularea hotărârii arbitrale nr. 144 din 25 noiembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în dosarul nr. x/2021, solicitând anularea sentinţei arbitrale şi suspendarea executării hotărârii.

Prin sentinţa nr. 13 din 03 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetenţa teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Conform prevederilor art. 610 C. proc. civ., competenţa de a judeca acţiunea în anulare revine curţii de apel în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul, reţinându-se că stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cererii de anulare a hotărârii arbitrale a fost raportată de legiuitor exclusiv la locul unde s-a efectuat arbitrajul.

În vederea stabilirii locului efectuării arbitrajului, Curtea a solicitat precizări Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, care, prin adresa depusă la dosar, a precizat faptul că arbitrajul a avut loc la Craiova, învederând că "locul arbitrajului a fost stabilit la Craiova, în temeiul dispoziţiilor art. 569 C. proc. civ., la solicitarea reclamantei (pag. 1 din cererea de arbitrare), la care pârâta nu s-a opus prin întâmpinare".

Din cererea de arbitrare formulată de pârâta din prezenta cauză, Curtea a constatat că aceasta a solicitat în mod expres ca litigiul dintre părţi să fie soluţionat în Craiova, str. x x, judeţul Dolj - la Sediul Zonal Craiova.

Totodată, s-a reţinut că în antetul hotărârii arbitrale contestate se menţionează "Sediul Zonal Craiova", iar la finalul acesteia se învederează în mod explicit că hotărârea a fost "pronunţată la Sediul Zonal Craiova al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat" - menţiuni care se coroborează cu aspectele comunicate de către tribunalul arbitral şi care nu au fost îndreptate sau modificate de către instanţa arbitrală.

În ceea ce priveşte decizia nr. 2365 din 9 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin care a fost soluţionat un conflict negativ de competenţă şi a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, Curtea a considerat că nu sunt aplicabile în cauză considerentele deciziei menţionate.

Curtea a considerat că, în condiţiile organizării şedinţelor de arbitraj on-line, cum este cazul în speţă, locul desfăşurării arbitrajului nu poate fi decât cel al situării arbitrilor, respectiv al pronunţării hotărârii arbitrale, loc care, în prezenta cauză, se situează, fără echivoc, în circumscripţia Curţii de Apel Craiova.

În acest sens, Curtea a constatat că, potrivit reglementărilor interne ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, respectiv art. 1 din Statutul arbitrilor, activitatea de arbitraj se desfăşoară în sediul central şi în sediile zonale ale Tribunalului. Pe cale de excepţie, la solicitarea şi cu acordul tuturor părţilor din litigiile aflate pe rolul Tribunalului şedinţele de arbitraj pot fi organizate şi în alte locaţii decât sediile Tribunalului.

De asemenea, Regulamentul de organizare face referire atât la sediul central, cât şi la sediile zonale ale Tribunalului, sediul tribunalului, la care se referă art. 41 din Regulile de procedură, incluzând sediul central şi sediile zonale ale Tribunalului Permanent.

Ca un ultim argument, Curtea a considerat că stabilirea competenţei teritoriale exclusiv în raport de sediul central al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, fără a avea în vedere faptul că hotărârile au fost pronunţate la sediile zonale ale acestuia, este de natură să provoace un dezechilibru semnificativ în activitatea de efectuare a actului de justiţie la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, în condiţiile în care tribunalul precizat are competenţă generală, la nivelul întregii ţări, având deja înfiinţate sedii zonale în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Suceava şi manifestându-şi public intenţia de a deschide noi astfel de sedii în Transilvania şi Moldova.

Or, aceasta ar presupune că toate hotărârile pronunţate la nivelul întregii ţări să poată fi atacate doar la Curtea de Apel Ploieşti, împrejurare care ar afecta negativ atât interesele părţilor - care aleg locul arbitrajului în raport de domiciliile/sediile lor, astfel încât să le fie ocazionate cheltuieli reduse în vederea soluţionării acţiunilor în anulare, cât şi bunul mers al activităţii judiciare la nivelul acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 15 din 23 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, în privinţa locului în care s-a desfăşurat arbitrajul, potrivit art. 2 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat este situat în Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

Totodată, potrivit art. 41 din Regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, locul desfăşurării arbitrajului este la sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, excepţie făcând situaţia în care, potrivit aceluiaşi articol, părţile, cu acordul preşedintelui/vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, pot conveni un alt loc.

De altfel, în afară de solicitarea reclamantului inserată în cuprinsul cererii de chemare în judecată înregistrată la tribunalul arbitral şi a menţiunii din partea finală a hotărârii arbitrale, toate celelalte înscrisuri (comunicări de acte de procedură, diverse înştiinţări provenite de la Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, inclusiv comunicarea hotărârii arbitrale) aferente dosarului în care a fost adoptată hotărârea arbitrală nr. 144 din 25 noiembrie 2021 nu sunt de natură a da de înţeles că litigiul arbitral urma să se desfăşoare sau că s-a desfăşurat în altă parte decât în locul prevăzut prin chiar Regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat mai sus amintite.

Nu în ultimul rând, având în vedere că şedinţa de arbitraj urma a fi organizată on-line, dar şi că sediile zonale nu aveau coordonatori şi nici personal tehnic, Curtea a reţinut că, la momentul soluţionării cauzei, sediile zonale nu erau apte de a oferi condiţiile necesare pentru desfăşurarea unei şedinţe de arbitraj, cu atât mai mult cu cât aceasta urma a se desfăşura on-line.

Prin urmare, fără personal tehnic, necesar, de altfel, asigurării suportului aferent unei astfel de modalităţi de organizare a şedinţei de arbitraj, desfăşurarea acesteia într-un astfel de centru zonal nu era doar cu mult mai anevoioasă, ci, aşa cum s-a arătat mai sus, nu avea nici temei legal.

Mai mult, aşa cum reiese din actul de înfiinţare a Sediului Zonal Craiova (decizia nr. 108 din 19.11.2016), acesta este o entitate fără personalitate juridică ce se subordonează din punct de vedere material, teritorial şi financiar Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Curtea a indicat şi faptul că aceste aspecte au fost reţinute şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin decizia nr. 2365 din 09 noiembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2022 în cadrul unui regulator de competenţă, a stabilit competenţa de soluţionare a unei acţiuni similare cu aceea ce formează obiectul prezentului litigiu în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că obiectul prezentului litigiu îl constituie solicitarea de anulare a hotărârii arbitrale nr. 144 din 25 noiembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat în dosarul nr. x/2021 şi suspendarea executării hotărârii.

Potrivit art. 610 C. proc. civ., competenţa de a judeca acţiunea în anulare revine curţii de apel în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 2 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat este situat în Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

Totodată, potrivit art. 41 din Regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, locul desfăşurării arbitrajului este la sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, excepţie făcând situaţia în care, potrivit aceluiaşi articol, părţile, cu acordul preşedintelui/vicepreşedintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat, pot conveni un alt loc.

Înalta Curte constată, de asemenea, că, exceptând solicitarea reclamantei din cererea de arbitrare, toate comunicările actelor de procedură, inclusiv comunicarea hotărârii arbitrale s-au efectuat de către Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 aprilie 2022.