Cassation appeal annulled for failure to plead legal grounds required for pension recalculation dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's extraordinary appeal, thereby upholding the Court of Appeal's decision to suspend the proceedings due to the parties' absence. The underlying dispute was a civil action challenging a pension decision and requesting recalculation of pension rights, where the first-instance court had suspended the case after the plaintiff failed to submit a required certificate, and the appellate court subsequently suspended the proceedings again for lack of appearance. The decisive legal basis for the annulment was the procedural nullity of the cassation appeal under Articles 486 and 489 of the Code of Civil Procedure, as the appellant failed to provide the mandatory legal grounds and development of illegality required by Article 488, merely requesting a continuance of the trial without addressing the specific legal errors in the lower court's ruling.
Legislator headnote
AI generatedart. 139 din Legea nr. 127/2019, art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, art. 242 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ; Cassation appeal annulled for failure to plead legal grounds required for pension recalculation dispute: , acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 127/2019, art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021
Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă la 30 decembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba, a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensie nr. x din 01.11.2019, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Alba, solicitând revizuirea acesteia şi, pe cale de consecinţă, recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea la calculul punctajului mediu anual a stagiului de cotizare şi a veniturilor salariale, astfel cum au fost evidenţiate prin adeverinţa nr. x/2017 depusă la dosarul de pensie.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 127/2019, art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.
Prin încheierea din 24 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Alba, secţia I civilă a constatat că reclamantul nu s-a conformat obligaţiei stabilite în sarcina sa la termenul din 11 martie 2020, de a depune la dosar adeverinţa nr. x/2017 la care acesta a făcut referire în acţiune, motiv pentru care, în temeiul art. 242 C. proc. civ., a dispus suspendarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii.
Prin încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac, repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, solicitând, totodată, judecarea cauzei şi în eventuala sa lipsă.
În motivare, recurentul a arătat că, prin încheierea din data de 10.11.2020, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei pe motiv că niciuna din părţi nu s-a prezentat, nefiind solicitată nici judecarea cauzei în lipsă.
Cu privire la depunerea la dosar a adeverinţei nr. x/2017, învederează că, aşa cum a arătat şi în acţiunea formulată, adeverinţa a fost depusă în original la Casa Judeţeană de Pensii şi că nu mai deţine nicio copie a acestui înscris.
Astfel, solicită să i se pună în vedere pârâtei să depună la dosar înscrisul.
Totodată, menţionează că, prin solicitarea transmisă pe adresa electronică a Casei de Pensii Alba în data de 14.08.2020, a solicitat pârâtei să-i elibereze în original sau în copie conform cu originalul adeverinţa antemenţionată, fără, însă, a primi vreun răspuns.
Faţă de cele arătate, recurentul solicită repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii.
Autorul prezentului demers judiciar nu a indicat motivele de casare pe care se întemeiază recursul.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte la 16 decembrie 2020, fără ca aceasta să uzeze de dreptul procesual de a depune întâmpinare.
Prin rezoluţia din 10 februarie 2021, s-a fixat termen de judecată la 6 aprilie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată din oficiu, Înalta Curte urmează a o admite pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă la data de 30 decembrie 2019, nefiind supus procedurii filtrului.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiează şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal este sancţionată cu anularea recursului.
Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Aşadar, în considerarea faptului că recursul este o cale de atac extraordinară, autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege, iar controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
În speţă, chiar dacă nu a fost indicat un anume motiv de nelegalitate din cele limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., având în vedere că, prin încheierea recurată, s-a dispus suspendarea judecăţii unei alte căi de atac în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., autorul recursului trebuia să dezvolte critici de nelegalitate în raport de considerentele încheierii recurate, conform cerinţei impuse de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Acestea presupun formularea unei argumentaţii juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă, cât şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu dispoziţiile legale menţionate, instanţa de recurs neputându-se substitui părţii, în sensul de a completa deductiv argumentaţia căii de atac.
În schimb, dacă autorul recursului urmărea exclusiv repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, aşa cum transpare din conţinutul prezentului demers judiciar, avea posibilitatea să formuleze o cerere în acest sens în faţa Curţii de Apel Alba Iulia.
Reţinând, aşadar, că nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului nu vizează considerentele reţinute de Curtea de Apel Alba Iulia în motivarea încheierii pronunţate, care să permită, astfel, exercitarea controlului de legalitate în această fază procesuală din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ.
Nefiind motivat în raport cu cerinţele art. 488 C. proc. civ., devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului, în reglementarea art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să impună aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2021.