Peremption of appeal for insolvency-related procedural suspension exceeding statutory one-year lapse

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 18/Ap din 21 februarie 2012, pronunţată în dosarul nr. x/2011, a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 280/S/2011 a Tribunalului Braşov, pe care a păstrat-o, şi a anulat, ca netimbrat, apelul formulat de pârâta S.C. B. S.R.L. Constanţa împotriva aceleiaşi sentinţe.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, pârâta S.C. B. S.R.L. Constanţa, la data de 7 mai 2012.

La termenul de judecată din 13 iunie 2013, constatându-se că recurenta- pârâtă S.C. B. S.R.L. Constanţa a intrat în procedura insolvenţei- dosar nr. x/2012 al Tribunalului Constanţa, în considerarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, a fost dispusă suspendarea judecăţii recursului, măsură menţinută, ulterior, prin încheierea de şedinţă din 26 mai 2016. De la această dată şi până în prezent nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, cauza rămânând în nelucrare din vina părţilor.

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, perimarea recursului de faţă pentru împlinirea termenului de perimare, de drept, prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul, având în vedere următoarele considerente:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., de la 1865, "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.

(2) Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea n-a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată."

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 1 an.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Înalta Curte constată că încheierea de şedinţă din data de 26 mai 2016, prin care s-a menţinut măsura suspendării judecăţii recursului în cauză, dispusă prin încheierea de şedinţă din 13 iunie 2013, reprezintă ultimul act de procedură efectuat, de la această dată începând să curgă termenul de perimare de 1 an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, termen care s-a împlinit la data de 26 mai 2017.

Deosebit de aceasta, Înalta Curte mai reţine că sentinţa nr. 12 din 13 ianuarie 2021 a Tribunalului Constanţa, pronunţată în dosarul nr. x/2012, prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment a debitoarei S.C. B. S.R.L. Constanţa, a rămas definitivă, prin nerecurare, la data de 13 ianuarie 2021.

Se constată şi că părţile nu au formulat, înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 249 C. proc. civ., şi nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, potrivit prevederilor art. 250 - 251 din C. proc. civ., de la 1865.

La data de 25 februarie 2022, a fost întocmit referatul cu propunerea de verificare şi luare a măsurilor necesare, instanţa stabilind termen la 31 martie 2022 în vederea discutării incidentului procedural al perimării, potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.

Astfel fiind, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării în cauză, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul de la momentul suspendării (13 iunie 2013) şi până la data repunerii pe rol (31 martie 2022), trecând, astfel, mult mai mult de 1 an, perioadă în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii.

Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 249 C. proc. civ. de la 1865, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligenţă a părţilor care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă, şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată şi, de asemenea, că nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 250 C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 1 an, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării de drept a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din C. proc. civ., de la 1865.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâta S.C. B. S.R.L. Constanţa - prin administrator judiciar C. împotriva deciziei civile nr. 18/Ap din 21 februarie 2012, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2022.