Negative jurisdictional conflict resolved: case assigned to Court of Appeal Cluj, First Civil Section, which will hear the appeals recharacterized as recurs.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Court of Appeal Cluj, First Civil Section, which will hear the appeals (recharacterized as recurs) filed against the first-instance judgment; the previous declination by the Second Civil Section was set aside, and the case proceeds before the First Civil Section. The underlying dispute involved a county police inspectorate suing two construction companies for defective performance of a works contract, seeking remediation at the contractor's expense and damages. The decisive legal basis was the mandatory effect of a definitive jurisdictional regulator, the principle that appellate jurisdiction tracks the specialized section of the court that ruled on the merits, and the procedural rule that failure to timely raise the material competence exception at the first hearing results in prorogation of jurisdiction; the court also applied the unified interpretation from Decision No. 31/2019 on Article 131 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 131 C. proc. civ, art. 131 din C. proc. civ, art. 131 alin. (1) din C. proc. civ, art. 483 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: case assigned to Court of Appeal Cluj, First Civil Section, which will hear the appeals recharacterized as recurs: The underlying dispute involved a county police inspectorate suing two construction companies for defective performance of a works contract, seeking remediation at the contractor's expense and damages. The decisive legal basis was the mandatory effect of a definitive jurisdictional regulator, the principle that appellate jurisdiction tracks the specialized section of the court that ruled on the merits, and the procedural rule that failure to timely raise the material competence exception at the first hearing results in prorogation of jurisdiction; the court also applied the unified interpretation from Decision No. 31/2019 on Article 131 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the High Court's seising and resolution of the negative conflict of competence, establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 martie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă:
Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Bistriţa sub numărul de dosar x/2018, reclamantul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud a chemat în judecată pârâta A. S.R.L., în calitate de executant, solicitând remedierea pe cheltuiala proprie a defecţiunilor apărute ca urmare a executării lucrărilor conform contractului de lucrări nr. x/22.09.2016, iar în caz de refuz, să fie autorizată aceasta să le execute pe cheltuiala pârâtei; obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând prejudiciul pe care acesta l-a produs reclamantei prin executarea necorespunzătoare obligaţiilor asumate prin contractul de lucrări nr. x/22.09.2016; obligarea pârâtei la plata daunelor moratorii, calculate conform art. 12.1 din contract, daune ce reprezintă prejudiciul creat reclamantei prin neexecutarea la timp a obligaţiei, cu cheltuieli de judecată. Ulterior, acţiunea a fost modificată, reclamantul extinzând cadrul procesual, solicitând citarea în cauză a pârâtei S.C. B. S.R.L. şi obligarea acesteia la remedierea pe cheltuiala proprie, în solidar cu cealaltă pârâtă, S.C. A. S.R.L., a defecţiunilor constatate.
Prin sentinţa civilă nr. 1166/2019 pronunţată de Judecătoria Bistriţa la data de 7 mai 2019, competenţa materială de soluţionare a acţiunii a fost declinată în favoarea tribunalului, cauza fiind înregistrată pe rolul secţiei I civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud la data de 28.08.2019.
Prin încheierea pronunţată la data de 29 august 2019 s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi materiale a secţiei I Civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal a aceluiaşi tribunal.
Prin sentinţa civilă nr. 276/2019, din data de 11 octombrie 2019, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea secţiei I civile din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Sesizată fiind Curtea de apel Cluj cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă astfel apărut, prin sentinţa civilă nr. 82/2019 pronunţată de secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei a fost stabilită în mod definitiv în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, dându-se eficienţă prevederilor legale incidente faţă de natura şi obiectul litigiului.
Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul secţiei I civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud la data de 2 decembrie 2019, sub nr. de dosar x/2018, care, în complet civil, prin sentinţa nr. 77/F/2021 din data de 23 februarie 2021, a admis în parte acţiunea civilă modificată de către reclamantul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtele S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L.
Împotriva acestei hotărâri, ambele pârâte au declarat apel.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă la data de 13.04.2021.
La primul termen de judecată, instanţa a pus în discuţia părţilor, având în vedere decizia nr. 40/2020 a instanţei supreme, calea de atac care putea fi promovată în prezenta cauză, dispunând apoi recalificarea căii de atac ca fiind recurs. Instanţa a acordat un termen de 10 zile apelantelor, începând cu data de 3 iunie 2021, pentru a se motiva calea de atac a recursului, iar pe fondul cauzei a stabilit termen pentru data de 9 septembrie 2021.
La al doilea termen de judecată, din data de 9 septembrie 2021, prin decizia civilă nr. 258/R/2021, s-a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei I Civile a Curţii de Apel şi s-a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva sentinţei civile nr. 77/F/23.02.2021 pronunţate de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosar nr. x/2018, în favoarea secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Cluj.
În motivarea acestei soluţii s-a reţinut împrejurarea că, printr-o hotărâre definitivă pronunţată în soluţionarea unui conflict de competenţă, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prin raportare la natura şi obiectul cauzei, respectiv la dispoziţiile legale în vigoare care reglementau competenţa instanţei civile de drept comun. Ulterior, dând eficienţă regulatorului de competenţă pronunţat de către Curtea de Apel Cluj, prima instanţă a soluţionat cauza în complet specializat pentru cauze civile, iar nu de litigii cu profesionişti.
Prin urmare, analiza naturii juridice a cauzei antamate prin decizia de declinare a competenţei pronunţată de secţia I Civilă a Curţii de Apel Cluj nu mai poate fi realizată pentru a influenţa competenţa de soluţionare a cauzei în calea de atac, întrucât în acest mod se nesocotesc efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în procedura regulatorului de competenţă.
Prin sentinţa nr. 94 din 18 februarie 2022 pronunţată de secţia a II-a Civilă a Curţii de Apel Cluj a fost admisă excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurentele S.C. B. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 77/F/23.02.2021 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/2018 în favoarea secţiei I civile a Curţii de Apel Cluj. S-a constatst ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 3.03.2022.
Înalta Curte, fiind sesizată conform art. 135 C. proc. civ., constată că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, motiv pentru care va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit regulatorului de competenţă pronunţat în dosar de către Curtea de Apel Cluj, competenţa de soluţionare a cauzei a fost stabilită în mod definitiv în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, dându-se eficienţă prevederilor legale incidente faţă de natura şi obiectul litigiului.
Prin urmare, reanalizarea naturii juridice a cauzei stabilite prin regulatorul de competenţă nu mai poate fi realizată, întrucât, în acest mod, s-ar nesocoti efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în procedura regulatorului de competenţă.
Referitor la corespondenţa care trebuie să existe în ceea ce priveşte competenţa specializată între instanţa de fond şi cea din calea de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că potrivit principiului învestirii instanţelor de control judiciar din treaptă în treaptă, astfel cum acesta a fost explicitat prin Decizia nr. 18 din 17 noiembrie 2016 - Completul competent să judece recursul în interesul legii, dar şi prin Decizia nr. 40/2020 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond.
Totodată, Înalta Curte constată că excepţia necompetenţei materiale a primei instanţe de recurs sesizate nici nu a fost invocată în condiţiile procedurale reglementate de art. 131 C. proc. civ., care impun instanţei de judecată verificarea competenţei de soluţionare a cauzei la primul termen de judecată, ci la al doilea termen de judecată.
Potrivit deciziei de recurs în interesul legii nr. 31/2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în M.Of. nr. 133 din 19 februarie 2020, s-a statuat că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei (în cauză secţia a II-a Civilă a Curţii de Apel Cluj) putea invoca, la rândul său, necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie, pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., operând prorogarea competenţei.
Raportat la toate aceste argumente, văzând şi dispoziţiile art. 483 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată, Înalta Curtea urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile a Curţii de apel Cluj, instanţa iniţial învestită, ca instanţă superioară corespunzătoare secţiei din cadrul tribunalului care a soluţionat cauza în fond.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ. va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2022.