Subrogation claim inadmissible for failure to prepay stamp duty on appeal in cassation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the defendant’s appeal in cassation as unstampable, thereby leaving the lower court decision in force which upheld the first-instance ruling obliging the defendant to pay approximately 2.94 million RON in subrogation compensation and legal costs to the plaintiff insurance company. The underlying dispute concerned a subrogation claim by an insurance company against a liable party for damages paid under a mandatory motor vehicle liability (RCA) insurance policy, where the defendant had previously lost at the first-instance and appellate levels. Relying on Article 33(2) of O.U.G. No. 80/2013 regarding stamp duty obligations and Article 486(2) of the Code of Civil Procedure requiring proof of payment for appeals in cassation, the court determined that the appeal was inadmissible because the defendant failed to prepay the mandatory 16,377 RON stamp duty and did not cure the deficiency within the court-ordered deadline, with the court’s prior rejection of the defendant's request for judicial aid finalizing the procedural defect.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013; Subrogation claim inadmissible for failure to prepay stamp duty on appeal in cassation: Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 17 martie 2022
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă la 9 septembrie 2019 reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 2.698.046,85 RON, reprezentând despăgubirea achitată de societatea reclamantă persoanei păgubite în dosarul de daună RCA x şi y, deschisă de societatea reclamantă în baza poliţei de asigurare nr. x, la care se adaugă dobânda legală aferentă debitului principal, apreciată la valoarea de 216.843,61 RON şi calculate începând cu data achitării sumelor de către reclamantă, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 995 din 1 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019 a fost admisă acţiunea, fiind obligat pârâtul B. la plata sumei de 2.914.890,46 RON, către reclamanta A. S.A., precum şi la plata sumei de 32.753 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, taxa judiciară de timbru.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul B., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 252 din 27 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul B. împotriva sentinţei civile nr. 995 din 1 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâtul B. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată.
Prin întâmpinarea depusă, la 16 noiembrie 2021, intimata-reclamantă A. S.A. a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind netemeinică şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică.
La termenul din 17 martie 2022, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac ca netimbrată, în considerarea următoarelor:
Pentru soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 16.377 RON.
Faţă de această situaţie, recurentul a formulat cerere de ajutor public judiciar, iar prin încheierea din 25 noiembrie 2021, Înalta Curte a respins cererea recurentului. Totodată, s-a constatat că în cauză nu s-a formulat cerere de reexaminare a încheierii din 25 noiembrie 2021.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".
Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei".
În acest context, Înalta Curte constată că recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 16.377 RON, astfel cum i s-a pus în vedere prin comunicarea aflată la dosar recurs.
Având în vedere considerentele evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 32, 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 va anula ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 252 din 27 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 252 din 27 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2022.