Claimant's appeal annulled as insufficiently stamped; appellate award for unpaid lease loss-of-use upheld.

Şedinţa publică din data de 16 martie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

În primul ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 2645/23.03.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis în parte cererea formulată de reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pârâta la plata sumei de 98.448,50 reprezentând contravaloare facturi fiscale emise în temeiul contractului de închiriere nr. x/16.05.2003 şi al contractului de închiriere nr. x/01.11.2004, precum şi penalităţi de întârziere aferente, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 216.538,66 RON reprezentând contravaloare lipsă folosinţă spaţiu, potrivit contractului de închiriere nr. x/26.05.2003 pentru perioada aprilie 2014 - decembrie 2015, a obligat pârâta să evacueze spaţiile folosit în temeiul contractelor de închiriere nr. x/16.05.2003 şi nr. y/01.11.2004, a fost respinsă în rest cererea, ca neîntemeiată, şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.487,36 RON reprezentând parte din taxa de timbru.

Prin decizia civilă nr. 418/06.02.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamantă Universitatea Politehnica din Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2645/23.03.2017, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. x/2016, a admis apelul formulat de apelanta pârâtă A. S.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe, a anulat sentinţa apelată şi a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

În al doilea ciclu procesual, în urma admiterii apelului exercitat de către pârâta A. S.R.L., s-a format dosarul nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca instanţă competentă să judece, în fond, cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L.

Prin sentinţa civilă nr. 825 din 28 martie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pârâta la plata sumei de 86.904,37 RON cu titlu de chirie aferentă perioadei martie 2013 - martie 2014, din care suma de 6.816,35 RON reprezintă chirie datorată în baza contractului nr. x/16.05.2003, şi suma de 80.088,02 RON reprezintă chirie datorată în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 4.087,76 RON cu titlu de penalităţi de întârziere aferente chiriilor neachitate, din care suma de 741,43 RON reprezintă penalităţile născute în baza contractului nr. x/16.05.2003 şi suma de 3.346,33 RON reprezintă penalităţile de întârziere născute în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 5.975,80 RON cu titlu de valoare a utilităţilor aferente perioadei iunie 2013 - aprilie 2014 datorate în baza contractului nr. x/1.11.2004, precum şi la plata sumei de 437,99 RON cu titlu de contravaloare a penalităţilor de întârziere aferente utilităţilor datorate în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 975,52 RON cu titlu de contravaloare a serviciilor prestate în perioada iunie 2013 - aprilie 2014 în baza contractului nr. x/1.11.2004, precum şi a sumei de 67,06 RON cu titlu de penalităţi de întârziere aferente contravalorii serviciilor prestate în baza contractului nr. x/1.11.2004, a obligat pârâta la plata sumei de 270.593,4 RON cu titlu de contravaloare lipsă de folosinţă aferentă perioadei aprilie 2014 - decembrie 2015, a respins, ca neîntemeiate, celelalte pretenţii şi a respins, ca fiind rămasă fără obiect, cererea privind evacuarea pârâtei.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel apelanta-reclamantă Universitatea Politehnică din Bucureşti, înregistrat sub număr de dosar x/2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul obligării pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosinţă a spaţiilor închiriate pentru perioada aprilie 2014 - noiembrie 2017, conform cererii modificatoare a cererii de chemare în judecată, şi a sumei de 30.531,17 RON reprezentând taxe de timbru achitate de Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Împotriva aceleiaşi sentinţe civile, a formulat apel apelanta-pârâtă A. S.R.L., la 03.05.2019, înregistrat la data de 14.05.2019 sub nr. x/2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate conform motivelor de apel şi obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru în apel.

Prin decizia civilă nr. 1650A din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucuresţi, secţia a VI-a civilă, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă Universitatea Politehnica din Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 825/28.03.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. S.R.L.

A fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 825/28.03.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata reclamantă Universitatea Politehnica din Bucureşti.

A fost schimbată în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 216.538,66 RON cu titlu de contravaloare lipsă de folosinţă aferentă perioadei aprilie 2014- decembrie 2015.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

A fost obligată intimata reclamantă să plătească apelantei pârâte suma de 1.093,05 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea apelantei reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

Reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti a declarat recurs împotriva decizie civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

În argumentarea cererii de recurs, fără a-şi încadra criticile în motivele de casare strict reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., reclamanta Universitatea Politehnica din Bucureşti apreciază că decizia atacată fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Recurenta susţine, în esenţă, că în mod greşit instanţa de apel a păstrat dispoziţia instanţei de fond în ceea ce priveşte admiterea excepţiei tardivităţii formulării cererii modificatoare, excepţie invocată de pârâtă, cu motivarea că dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. nu prevăd faptul că este vorba de primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, şi, astfel, i-a pus în vedere reclamantei să formuleze concluzii în considerarea cadrului procesual iniţial.

Ca regulă generală, arată recurenta, actele de procedură efectuate de către o instanţă necompetentă, independent de felul normelor de competenţă încălcate, sunt nule, aşa cum prevede şi art. 176 C. proc. civ.. Rezultă, astfel, că inclusiv procedura de citare pentru primul termen este nulă, deci nu se poate admite excepţia tardivităţii pe motivul că primul termen la care a fost legal citat reclamantul a fost cel de la primul termen de judecată în faţa instanţei necompetente.

Astfel, ca urmare a constatării necompetenţei, în faţa instanţei stabilite ca fiind competentă, părţile beneficiază din nou de toate drepturile garantate lor pentru primul termen de judecată, întrucât toate actele şi măsurile dispuse în faţa instanţei necompetente sunt anulate, excepţie făcând probele administrate în faţa instanţei necompetente.

Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Intimata-pârâtă A. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

S-a constatat că prin rezoluţie s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligaţia de a achita o diferenţă a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1391,25 RON, însă aceasta nu s-a conformat obligaţiei legale de a timbra.

Sub rezerva legalei timbrări a cererii, concluziile raportului au fost de admisibilitate în principiu a recursului, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., completul urmând a se pronunţa cu asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată de pârâta A. S.R.L. prin întâmpinare.

După întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin încheierea din 10 noiembrie 2021, în condiţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., a fost dispusă comunicarea acestuia părţilor, în vederea formulării unor puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

La termenul din 16 martie 2022, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că recursul a fost insuficient timbrat, şi, deşi recurenta a fost înştiinţată atât prin adresa emisă la data de 26.02.2020, aflată la dosar recurs, cât şi prin comunicarea raportului întocmit în cauză, asupra obligativităţii legalei timbrări a recursului, aceasta, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării.

Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI împotriva deciziei civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI împotriva deciziei civile nr. 1650A din 17 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2022.