Recourse inadmissible against final bankruptcy closure decision: Insolvency Law limits appeal to sole remedy, precluding cassation

Şedinţa publică din data de 10 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 11 iulie 2013 pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2013, creditoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi (succesoare de drept a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mehedinţi) a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L.

Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 727/2013 din 18 octombrie 2013, a admis cererea formulată de creditoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi (succesoare de drept a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mehedinţi), pentru deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L.; în temeiul art. 31 din Legea nr. 85/2006, a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L.; în temeiul dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 85/2006 s-a desemnat, în calitate de administrator judiciar, Cabinetul de Insolvenţă B., pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 cu o retribuţie ce se va stabili ulterior în funcţie de activitatea desfăşurată; în temeiul art. 61 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus notificarea deschiderii procedurii împotriva debitoarei, creditorilor, Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi, în vederea efectuării menţiunii, precum şi publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi într-un ziar de largă răspândire naţională; în temeiul art. 62 din Legea nr. 85/2006, s-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de creanţă la 13 decembrie 2013; s-a fixat termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la 17 ianuarie 2014; în temeiul art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, tribunalul a luat act de faptul că eventualele contestaţii pot fi formulate în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar; s-a fixat termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor la 7 februarie 2014; s-a fixat termen pentru adunarea creditorilor la data de 22 ianuarie 2014, ora 9:00, la sediul administratorului judiciar; s-a dispus trimiterea notificărilor către toţi creditorii de către administratorul judiciar; în temeiul art. 4 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus deschiderea de către debitoare a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii. În caz de neîndeplinire a atribuţiei, contul va fi deschis de către administratorul judiciar; s-a acordat termen de judecată la 17 ianuarie 2014.

Prin sentinţa nr. 357/14.03.2014, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2013, s-a admis cererea administratorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. şi, în temeiul art. 107 alin. (1) pct. A lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, s-a dispus începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei S.C. A. S.R.L.; în temeiul art. 107 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 s-a desemnat, în calitate de lichidator judiciar, Cabinetul Individual de Insolvenţă B. pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25 din lege, retribuţia urmând să fie stabilită ulterior, pe baza activităţii desfăşurate.

Prin sentinţa nr. 7/2021 din 22 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2013, s-a admis cererea lichidatorului judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. şi, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei S.C. A. S.R.L.; s-a dispus radierea debitoarei S.C. A. S.R.L. din registrul comerţului; în temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenţei, lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. a fost descărcat de orice îndatoriri şi responsabilităţi; în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus notificarea sentinţei debitorului, creditorilor, administratorului social, Direcţiei Teritoriale a Finanţelor Publice şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi pentru efectuarea menţiunii de radiere, precum şi publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă; s-a admis cererea lichidatorului judiciar referitoare la onorariu şi s-a dispus plata din fondul prevăzut la art. 4 din Legea nr. 85/2006 a sumei de 5000 RON plus TVA pentru activitatea desfăşurată şi a sumei de 1.573 RON, reprezentând cheltuieli de procedură.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 333/2021 din 26 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, s-au respins excepţiile netimbrării şi tardivităţii apelului, invocate de intimatul Cabinet Individual de Insolvenţă B.; s-a admis excepţia lipsei de interes, invocată de intimatul Cabinet Individual de Insolvenţă B.; s-a anulat apelul declarat de apelantul C. împotriva sentinţei nr. 7/2021 din 22 ianuarie 2021 a Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul administrator social S.C. D.., intimatele creditoare Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi - Administraţia Finanţelor Publice Drobeta Turnu Severin, Primăria Municipiului Craiova, intimata debitoare S.C. A. S.R.L. şi intimatul lichidator Cabinet Individual de Insolvenţă B. pentru debitoarea S.C. A. S.R.L., ca lipsit de interes.

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 4 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul deciziei nr. 333 din 26 mai 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în sensul că s-a consemnat corect "Respinge apelul...", în loc de "Anulează apelul...", cum din eroare s-a consemnat.

Împotriva deciziei nr. 333/2021 din 26 mai 2021 şi a încheierii din Camera de Consiliu de la 4 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, recurentul C. a declarat recurs, dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 12 iulie 2021.

Recurentul C. a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.

S-a învederat faptul că în dosarul de apel se regăseşte răspunsul furnizat de E. prin directorul agenţiei La F., aceasta arătând că administratorul debitoarei S.C. A. S.R.L. este D.., societate ce are o existenţă reală în statul Saint Vincent Grenadines, fiind activă până la data de 3 decembrie 2013.

Recurentul consideră că devin astfel incidente Regulamentul CE 1346/2000 şi Regulamentul CE 1393/2007 coroborate cu dispoziţiile art. 149 din Legea nr. 85/2006, procedurile de comunicare şi citare nefiind respectate în cauză de către lichidatorul judiciar Cabinetul Individual de Insolvenţă B..

Prin hotărârea pronunţată, instanţa a omis, în mod deliberat, să verifice până să soluţioneze această excepţie, ce antama nulitatea absolută a întregii proceduri derulate, dispunând "anulează apelul declarat".

Anularea apelului a fost făcută ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes, cu motivarea că, deşi apelantului i-a fost atrasă răspunderea cu averea personală, acesta nu ar justifica interes în prezenta cauză, neavând calitatea de creditor.

Ulterior, instanţa a procedat la o rejudecare efectivă a acestei decizii, prin încheierea din 4 iunie 2021, cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 442 alin. (1) din C. proc. civ., sens în care recurentul a făcut referire la faptul că anularea ori respingerea apelului nu reprezintă erori materiale, ci soluţii diametral opuse ce trebuie să aibă la bază temeiuri de drept.

Or, în cadrul procesual existent, raportat şi la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale vizând dreptul la un proces echitabil, de vreme ce instanţa de apel a soluţionat cauza prin încheierea din camera de consiliu de la 4 iunie 2021, nu poate fi acceptat ca apelantul să nu aibă nicio cale de atac la aceasta.

Recurentul a menţionat că are calitatea de debitor în procedură şi că nu a avut posibilitatea să formuleze apărări cu privire la soluţia pronunţată de instanţă prin încheierea din camera de consiliu de la 4 iunie 2021, respectiv aceea de respingere a apelului declarat în cauză.

A mai susţinut faptul că instanţa nu a fost alcătuită conform dispoziţiilor legale. Astfel, a apreciat că apelul trebuia să fie soluţionat prin decizie, nu prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, deoarece schimbarea soluţiei nu întruneşte condiţiile unei erori materiale.

O altă critică, subsumată dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se referă la faptul că instanţa de apel a soluţionat, în mod greşit, excepţia lipsei de interes, întrucât a verificat-o din perspectiva creditorilor procedurii.

S-a arătat că perspectiva verificării trebuia să fie şi cea a debitorilor procedurii, în condiţiile în care este atrasă răspunderea cu averea personală a apelantului, acesta, din perspectiva executării aflate în derulare, având, fără dubiu, interes procesual în soluţionarea apelului.

Decizia recurată este pronunţată cu încălcarea dreptului la apărare, întrucât prin încheierea din 12 mai 2021, în condiţiile în care deja Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie suspendase judecata, instanţa de apel a respins cererea motivată de amânare cu precizarea că "avea obligaţia asigurării substituirii", fără ca această obligaţie să fie prevăzută de lege în cauzele civile.

De asemenea, hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost criticată din perspectiva faptului că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 447/13.11.2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, prin care a fost atrasă răspunderea cu averea personală a debitorului, cât şi a sentinţei civile nr. 126/2016, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi în aceeaşi cauză.

Un alt aspect care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. este încălcarea autorităţii de lucru judecat şi a caracterului executoriu al încheierii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, prin care s-a dispus "suspendă judecata procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2013 al Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, până la soluţionarea cererii de strămutare ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă".

Or, contrar dispoziţiilor obligatorii conţinute în această încheiere, Curtea de Apel Craiova a reţinut cauza în pronunţare la data de 12 mai 2021.

Recurentul a mai invocat faptul că au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material, deoarece, prin decizia recurată, se stabileşte că debitorul din procedură nu justifică un interes procesual pentru continuarea acesteia, ceea ce atrage incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, s-a arătat că interesul procesual al apelantului nu trebuie judecat exclusiv din perspectiva căilor extraordinare de atac exercitate în cauză ce au format obiectul dosarelor nr. x/2020, respectiv nr. 113/57/2020.

După pronunţarea deciziei nr. 432/2020 de către Curtea de Apel Alba Iulia, acesta a căpătat calitatea de debitor în procedură, fiind conceptat şi citat la domiciliul indicat din Suedia, astfel că justifică un interes procesual pentru întreaga perioadă de desfăşurare a procedurii, inclusiv pentru faza procesuală a apelului.

Prin urmare, recurentul C. apreciază că modul în care a fost soluţionată excepţia lipsei de interes este unul greşit.

Dintr-o altă perspectivă, a susţinut faptul că atât în procedura generală, cât şi în procedura de faliment, debitoarea nu a fost legal citată, fapt ce rezultă din cercetarea judecătorească desfăşurată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2016, societatea D.. având o existenţă reală în statul Saint Vincent Grenadines şi a fost activă până la data de 3 decembrie 2013.

La data de 27 iulie 2021 intimatul Cabinetul Individual de Insolvenţă B. a transmis la dosar întâmpinare, prin care a solicitat să se constate netimbrarea recursului. De asemenea, a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, fiind formulat împotriva unei decizii definitive.

Recurentul C. a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiei netimbrării recursului şi a apărărilor formulate de intimat cu privire la inadmisibilitatea căii de atac a recursului.

Conform art. 493 alin. (2) - (4) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, deci, anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, a fost întocmit un raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raport care, după analiza în completul de filtru, a fost comunicat părţilor, cu menţiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Recurentul a înţeles să uzeze de acest drept.

Prin rezoluţia din 26 ianuarie 2022 s-a stabilit termen la data de 10 martie 2022 pentru examinarea stadiului recursului.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul Cabinetul Individual de Insolvenţă B., potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi art. 248 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Înalta Curte reţine că în prezenta cauză sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 85/2006, în forma în vigoare la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei S.C. A. S.R.L., respectiv la 11 iulie 2013.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, "hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel".

Totodată, conform art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ, "curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 prevede că principalele atribuţii ale judecătorului-sindic sunt:

n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii;

Art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Faţă de conţinutul prevederilor art. 12 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, prin raportare la art. 11 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ, rezultă că decizia nr. 333/2021 din 26 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, prin care s-a soluţionat apelul formulat împotriva sentinţei nr. 7/2021 din 22 ianuarie 2021 a Tribunalului Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de închidere a procedurii falimentului debitoarei S.C. A. S.R.L., are caracter definitiv de la data pronunţării.

Art. 446 din C. proc. civ. prevede că "încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea".

Având în vedere că decizia nr. 333/2021 din 26 mai 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă este definitivă de la data pronunţării, rezultă că şi încheierea din Camera de Consiliu de la 4 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei nr. 333/2021 din 26 mai 2021 şi a încheierii din Camera de Consiliu de la 4 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei nr. 333/2021 din 26 mai 2021 şi a încheierii din Camera de Consiliu de la 4 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2022.