Nullity of appeal against recusal dismissal for failure to state legal grounds within five days of final merits judgment

Şedinţa publică din data de 8 martie 2022

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin sentinţa civilă nr. 4629 din 27.04.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosar nr. x/2017, s-a respins excepţia tardivităţii formulării contestaţiei ca neîntemeiată şi s-a admis contestaţia formulată de A. S.A. în contradictoriu cu intimaţii B. şi C. împotriva notificării nr. x din 05.12.2017, înregistrată sub nr. x din 29.12.2017, s-a constatat că Legea nr. 77/2016 nu este aplicabilă convenţiei de credit în cauză şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de Legea nr. 77/2016.

2. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel intimaţii B. şi C., prin care au solicitat anularea hotărârii atacate.

Prin decizia nr. 236/2019 din 08 mai 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins apelul formulat de intimaţi.

3. Împotriva acestei decizii au declarat recurs intimaţii B. şi C..

La data de 20 aprilie 2021, recurenţii-intimaţi au formulat cerere de recuzare a completului de judecată iar prin încheierea din aceeaşi dată, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă ca nefondată cererea de recuzare.

Prin decizia nr. 239 din 29.04.2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins recursul ca tardiv.

4. La 22 aprilie 2021, recurenţii B. şi C. au declarat recurs împotriva încheierii din 20 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin care a fost respinsă cererea de recuzare.

Cererea de recurs are doar caracter declarativ, recurenţii menţionând că vor motiva cererea de recurs după comunicarea încheierii recurate.

Prin cererea înregistrată la data de 12 octombrie 2021, recurenţii B. şi C. au formulat cerere de recuzare a completului de judecată C1, compus din judecătorii D., E. şi F..

Prin încheierea din 12 octombrie 2021 s-a amânat cauza pentru soluţionarea cererii de recuzare formulată de recurenţi.

Prin încheierea din 3 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, completul de judecată C2, în dosarul nr. x/2017.1, s-a anulat ca netimbrată cererea de recuzare formulată de recurenţi.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 7 decembrie 2021, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză, cu menţiunea că părţile pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare. Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 8 martie 2022.

La termenul din 8 martie 2022, în completul de filtru, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut următoarele:

Cauza are ca obiect recursul împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de recuzare a completului de judecată, fiind incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora "încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".

Prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. impun cerinţa indicării în cuprinsul cererii de recurs a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs"

Înalta Curte constată că, în cauză, la data declarării recursului împotriva încheierii din 20 aprilie 2021, prin care s-a respins cererea de recuzare a completului învestit cu judecarea cererii de recurs, respectiv, la data de 22 aprilie 2021, cauza în care s-a pronunţat această încheiere nu era soluţionată.

Ulterior, prin decizia nr. 239/2021 din 29 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a fost soluţionată definitiv cauza prin respingerea recursului declarat de pârâţii B. şi C., ca fiind tardiv formulat.

Prin urmare, hotărârea prin care s-a soluţionat cauza fiind definitivă, încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare trebuia atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia potrivit art. 53 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

Verificând data comunicării hotărârii, Înalta Curte constată că aceasta s-a comunicat recurenţilor în data 20 mai 2021, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar, la filele nr. x şi 28.

În consecinţă, termenul în care recurentul avea posibilitatea de a motiva calea de atac exercitată, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a început să curgă de la ora zero a zilei de 21 mai 2021 şi s-a împlinit la ora zero a zilei de 26 mai 2021.

Înalta Curte reţine că motivele de recurs nu au fost depuse în termenul imperativ prevăzut de art. 53 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

În ceea ce priveşte regularitatea motivării cererii de recurs, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ. "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile", iar conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)".

Prin urmare, din dispoziţiile legale evocate rezultă că sancţiunea nemotivării recursului în termenul legal este nulitatea, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate a încheierii recurate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi că nu au fost identificate motive de casare, de ordine publică, pentru a putea fi invocate în temeiul art. 489 alin. (3) din acelaşi cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată sancţiunea nulităţii recursului.

În consecinţă, pentru considerentele care preced, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (3) şi 489 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenţii C. şi B. împotriva a încheierii de şedinţă din 20 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenţi C. şi B. împotriva a încheierii de şedinţă din 20 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 martie 2022.