Cassation appeal annulled for arguing factual non-existence of debt instead of statutory grounds of illegality
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the cassation appeal filed by the defendant against an appellate court's decision to suspend proceedings, resulting in the lower court's 12 October 2020 order remaining in force and unchallenged. The dispute arose when the appellant argued that the appeal on the merits was not substantively justified because he no longer owed any debt to the claimant, challenging the procedural suspension rather than the underlying civil judgment. The court determined that the appeal failed to meet the admissibility requirements for cassation, as the appellant's arguments focused on the lack of merit and factual non-existence of the debt, which constitute errors of substantiveness rather than the legal illegality mandated for this stage of review. Relying on Articles 486(1)(d), 487, and 488 of the Code of Civil Procedure, the court held that a cassation appeal must be grounded exclusively in specific, statutorily listed grounds of illegality and cannot serve as a third instance to re-evaluate the factual or substantive correctness of the appealed decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Cassation appeal annulled for arguing factual non-existence of debt instead of statutory grounds of illegality: Prin încheierea din 3 noiembrie 2021 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 12 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, s-a dispus suspendarea judecării recursului declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei civile nr. 41 din 30 ianuarie 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ.
Împotriva acestei încheieri, A. a formulat recurs.
Recurentul solicită analizarea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către instanţă, susţinând că nu mai are nicio datorie faţă de intimată.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat.
Prin încheierea din 3 noiembrie 2021 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că susţinerile recurentului prin care solicită analizarea situaţiei de fapt, arătând că nu mai are nicio datorie faţă de intimată, reprezintă aspecte de netemeinicie ale hotărârii atacate şi excedează cazurilor de nelegalitate înscrise strict şi limitativ în art. 488 C. proc. civ., situându-se în afara competenţelor instanţei de recurs.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că argumentele expuse succint de către recurent nu se încadrează în motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8.
Se reţine că recursul este o cale nedevolutivă de atac în cadrul căreia nu pot fi analizate critici privind temeinicia hotărârii pronunţate în apel, indiferent de gradul de nemulţumire al recurentului cu privire la soluţia pronunţată.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurentul A., prin B., împotriva încheierii din 12 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A., PRIN MANDATAR B., împotriva încheierii din 12 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2022.