Timeliness of recourse against peremption decision: electronic filing after court closing hours breaches peremptory term
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as untimely and inadmissible, thereby leaving in force the lower court's decision declaring the initial appeal perempted due to the expiry of the statutory time limit. The underlying dispute concerned a challenge to a legal notice of payment demand under Law No. 77/2016, where the first instance admitted the challenger's contestation and the appellate court rejected the subsequent appeal; the appellant then filed a further appeal against the peremption decision, citing suspension of the limitation period due to the state of emergency during the pandemic. The court ruled on the decisive legal basis of Article 185, Article 421 paragraph (2), and Article 457 paragraph (1) of the Code of Civil Procedure, holding that because the appeal was submitted via electronic means after the court's working hours ended on the final day of the five-day peremptory term, it was filed out of time, resulting in the loss of the right to exercise that legal remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 418 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ; Timeliness of recourse against peremption decision: electronic filing after court closing hours breaches peremptory term: Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reţinut că recursul declarat în prezenta cauză este tardiv formulat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Judecătoriei Sectorul 1 Bucureşti, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestaţie împotriva notificării de dare în plată din 18.05.2016, formulată de intimată, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016.
Prin sentinţa civilă nr. 1464 din 7 martie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a fost admisă contestaţia; s-a constatat că notificarea intimatei de dare în plată din 18.05.2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 77/2016; s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară comunicării notificării de dare în plată; a fost obligată intimata la plata sumei de 20 RON, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, B. a declarat apel, solicitând instanţei să admită calea de atac formulată.
Prin decizia civilă nr. 723 din 20 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respins apelul declarat de apelanta B. împotriva sentinţei civile nr. 1464 din 7 martie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, B. a formulat recurs.
Prin decizia civilă nr. 26R din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admisă excepţia perimării; s-a constatat perimat recursul declarat de recurenta B. împotriva deciziei civile nr. 723 din 20 februarie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata C. S.A. (fostă A.)
Împotriva deciziei civile nr. 26R din 13 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, B. a formulat recurs.
Motivele de recurs sunt, în esenţă, următoarele:
Recurenta arată că în cauză a intervenit suspendarea cursului perimării, în raport de prevederile art. 418 C. proc. civ.
În acest sens, recurenta menţionează că perimarea se suspendă, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. Partea care invocă motive temeinic justificate care au împiedicat-o să stăruie în judecată trebuie să dovedească nu numai faptul apariţiei lor, ci şi durata acestora, pentru a fi posibilă determinarea întinderii perioadei de suspendare a cursului perimării, perioadă pe care legea nu o limitează. Astfel, recurenta arată că la data de 16.03.2020 în România a fost decretată stare de urgenţă ca urmare a pandemiei de Covid 19, care s-a prelungit până la data de 15.05.2020, iar ulterior, a fost instituită starea de alertă, context în care, având şi doi copii minori, a fost împiedicată de a stărui în judecată.
Potrivit recurentei, instanţa de judecată poate aprecia, având în vedere atât situaţia particulară expusă, cât şi situaţia globală descrisă mai sus, asupra caracterului justificat al motivelor de împiedicare, acest caz de suspendare a cursului perimării fiind unul facultativ.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reţinut că recursul declarat în prezenta cauză este tardiv formulat.
Prin încheierea din 3 noiembrie 2021 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), tardivitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Recursul declarat în cauză vizează o decizie prin care a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de recurentă. Termenul în care poate fi declarat recursul este de 5 zile de la pronunţarea hotărârii atacate, astfel cum prevede art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ.. Fiind un termen legal peremptoriu, nerespectarea sa atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează:
"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.
Hotărârea recurată a fost pronunţată la data de 13 ianuarie 2021, astfel că începutul termenului legal de recurs se raportează la această dată.
Având în vedere dispoziţiile legale mai sus enunţate, termenul de recurs s-a împlinit la data de 19 ianuarie 2021, astfel că recursul depus prin intermediul poştei electronice la 19 ianuarie 2021 ora 10:05 PM, după ora la care activitatea încetează la instanţă, apare declarat în afara termenului legal şi peremptoriu prevăzut pentru efectuarea actului de procedură al părţii.
În acest sens a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 34 din 15 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016:
"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen".
Având în vedere cele de mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 185 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia tardivităţii recursului şi va anula, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenta B. împotriva deciziei civile nr. 26R din 13 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta B. împotriva deciziei civile nr. 26R din 13 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca tardiv formulat.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2022.