Municipal recovery of unauthorized payments barred by peremption due to six-month procedural inactivity

Şedinţa publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursului cu care a fost învestită:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 15.04.2019, reclamanta Comuna Ariceştii Rahtivani, prin Primar, a chemat în judecată pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.166,51 RON, compusă din suma de 1.047,51 RON, cu titlu de prejudiciu nerecuperat şi suma de 7.119 RON, reprezentând accesorii aferente sumei pretinse.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1.516 - 1.530 C. civ., coroborate cu art. 720 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1015/03.07.2019, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a respins a respins acţiunea ca prescrisă.

Împotriva acestei sentinţe civile, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia nr. 174/15.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, apelul a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei decizii Comuna Ariceştii Rahtivani, prin Primar, a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei pentru o nouă judecată primei instanţei.

În motivare, după prezentarea obiectului acţiunii şi a etapei procesuale în primă instanţă, autoarea căii de atac a arătat, în esenţă, că în mod nelegal tribunalul a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, întrucât, în cauză, termenul de prescripţie a început să curgă la 24.03.2017, când intimata-pârâtă a confirmat constatările Curţii de Conturi cu privire la nelegalitatea plăţilor a căror restituire se solicită prin această acţiune.

Astfel, a afirmat că în cauză decizia a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, sens în care a apreciat că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 11.12.2020 intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La termenul din 21.04.2021, constatând lipsa părţilor de la judecata cauzei şi că nu a fost solicitată judecata pricinii şi în lipsa părţilor la proces, Înalta Curte a dispus, în temeiul 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursului.

Astăzi, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia perimării recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 416 C. proc. civ. reglementează perimarea de drept a oricărei cereri de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau retractare, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

În accepţiunea normei legale evocate, perimarea reprezintă o sancţiune ce intervine asupra întregului proces, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului, având un caracter mixt, atât de sancţiune procedurală, cât şi de act de desistare de la judecarea procesului.

Reglementată pentru a asigura soluţionarea cauzei cu celeritate, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, dar şi pentru a înlătura incertitudinea ce planează asupra drepturilor părţilor din proces, perimarea operează de drept în momentul întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de textul de lege enunţat, respectiv rămânerea în nelucrare a cauzei pentru o perioadă de 6 luni şi vina părţii, instanţa putând să o constate şi din oficiu, potrivit art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a fost la 21.04.2021, când cauza a fost suspendată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar de la această dată părţile nu au mai efectuat niciun act de procedură, fiind, astfel, în culpă procesuală.

În aceste condiţii, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni, fără ca în această perioadă să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 417 şi art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 alin. (1) şi (2) şi art. 420 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă Comuna Ariceştii Rahtivani, prin Primar, împotriva deciziei nr. 174/15.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 martie 2022.