Mandatory suspension of civil proceedings under Article 411(1) point 2 C. proc. civ. when parties fail to appear without requesting judgment in absentia

Şedinţa publică din data de 23 februarie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a suspendat judecarea recursului civil declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 22 iulie 2020, pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII BACĂU.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a declarat recurs.

În motivare, recurentul arată că a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi precizează că nu se poate deplasa din cauza unor probleme de sănătate şi a distanţei foarte mari.

Recursul nu a fost întemeiat în drept.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând recursul declarat de recurentul-reclamant, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Preliminar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul nu a fost întemeiat în drept, dar, faţă de dezvoltarea criticilor din memoriul de recurs, se poate aprecia că acesta este fundamentat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât se invocă încălcarea unor norme de procedură, anume a dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Chestiunea de drept supusă analizei vizează luarea greşită a măsurii suspendării judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei; cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.

Prin edictarea acestor dispoziţii, legiuitorul a stabilit împrejurarea că, în lipsa exprimării neechivoce a intenţiei de soluţionare a cauzei chiar şi în lipsa părţilor litigante, se prezumă că părţile s-au desistat, iar suspendarea soluţionării judecării cauzei în aceste condiţii nu apare ca o opţiune posibilă, ci ca o obligaţie legală, fiind instituită printr-o măsură imperativă.

Raţiunea normei enunţate rezidă în respectarea principiilor disponibilităţii, contradictorialităţii şi dreptului la apărare al părţilor, care guvernează procesul civil şi care împiedică instanţa de judecată să procedeze la judecata cauzei în absenţa părţilor, în condiţiile în care niciuna nu a cerut soluţionarea în lipsă.

Astfel, judecătorul este obligat să suspende judecarea cauzei.

În cauză, la apelul făcut în şedinţa publică din 6 septembrie 2021 curtea de apel a constatat că niciuna dintre părţile legal citate nu s-au înfăţişat în instanţă, că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi a dat eficienţă art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., dispunând în mod corect suspendarea judecării cauzei.

Având în vedere cele reţinute mai sus, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 6 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 6 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2022.