Recourse inadmissible against severance order; annulment of revision rejection for failure to frame grounds under Art. 488 Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată la 17 martie 2021, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2021, revizuenţii A. şi B. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 466 din 15 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2020.

În drept, revizuenţii au invocat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data 21.04.2021, Curtea a disjuns cererea de revizuire, rămânând învestită cu soluţionarea revizuirii privind contrarietatea deciziei civile nr. 466 din 15 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2020 în raport cu decizia civilă nr. 1321A din 24.09.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

Prin decizia civilă nr. 769A din 28 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată.

S-a reţinut că, prin decizia civilă nr. 1321A/24.09.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2013, s-a admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 12074 din 18.11.2013, pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. S.R.L. şi B.E.J.A. D. şi s-a schimbat în tot încheierea apelată, în sensul că s-a admis în parte plângerea şi s-a dispus obligarea intimatului B.E.J.A. D. să continue executarea silită asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului.

În motivarea acestei decizii, s-a reţinut că, potrivit art. 651 şi art. 781 C. proc. civ., B.E.J.A. D. este competent să efectueze executarea silită asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.

S-a mai reţinut că, prin decizia civilă nr. 466 din 15.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a cărei revizuire se solicită, s-a respins ca nefondată cererea de apel formulată de apelanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 7149 din 10.12.2019 şi a tuturor încheierilor pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Obiectul apelului a vizat criticile privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului şi a lichidatorului judiciar, iar cu privire la aceste motive de apel, s-a reţinut că sunt nefondate.

Curtea a constat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru revizuirea deciziei civile nr. 466/15.03.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, întrucât această decizie nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1321/A/24.09.2014 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV- a civilă, în dosarul nr. x/2013.

La 29 aprilie 2021, reclamanţii A. şi B. au formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 769A din 28 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021, precum şi împotriva măsurii instanţei, dispuse la termenul din 28 aprilie 2021, privind disjungerea cererii de revizuire, întemeiate pe motivul privind contrarietatea de hotărâri. Recurenţii au solicitat casarea hotărârii atacate şi a soluţiei privind disjungerea cererii de revizuire, iar, în rejudecare, admiterea apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 7149 din 10.12.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Recurenţii au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 2, 6 şi 8 C. proc. civ.

Aceştia au arătat că, în mod greşit, curtea de apel nu a pus în discuţie excepţia disjungerii cererii de revizuire la termenul din 21 aprilie 2021, iar la 28 aprilie 2021 a disjuns cererea de revizuire pentru motivul privind contrarietatea de hotărâri.

De asemenea, recurenţii au arătat că nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru disjungerea cererii de revizuire, o astfel de cerere putând fi formulată numai în faţa primei instanţe şi numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 139 alin. (5) C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că în dosarul nr. x/2020 hotărârea a fost pronunţată de un alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a cauzei.

În continuare, recurenţii şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 7149 din 10.12.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, nu a fost soluţionat pe fond.

Analizând recursul, sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 şi art. 483 alin. (3) din acelaşi cod, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu prealabil, se constată că recurenţii au formulat recurs şi împotriva măsurii instanţei privind disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe motivul care vizează existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, susţinându-se că aceasta a fost dispusă la termenul din 28 aprilie 2021. Însă, în realitate, această măsură a fost pronunţată prin încheierea din 21 aprilie 2021. Prin urmare, recursul declarat de recurenţi a fost formulat împotriva încheierii din 21 aprilie 2021, pronunţată în acelaşi dosar.

Referitor la motivul de recurs ce vizează măsura de disjungere dispusă de instanţă prin încheierea din 21.04.2021, termen de judecată la care a fost pusă în discuţia părţilor disjungerea şi formarea a trei dosare distincte, raportat la prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că măsurile de administrare judiciară, cum este şi disjungerea, nu pot face obiectul niciunei căi de atac potrivit art. 465 C. proc. civ.. În consecinţă, recursul formulat împotriva soluţiei de disjungere a cererii de revizuire întemeiată pe motivul de contrarietate de hotărâri, dispusă prin încheierea din 21 aprilie 2021, este inadmisibil.

Cu privire la recursul formulat împotriva deciziei civile nr. 769A din 28 aprilie 2021, Înalta Curte constată că recurenţii nu au dezvoltat critici de nelegalitate a hotărârii atacate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor imperative ale 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", art. 489 alin. (2) din acelaşi cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate impune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în vigoare la data demarării litigiului, prevăd că, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., anulează sau respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Din analiza dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se observă că neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege este sancţionată cu nulitatea cererii de recurs, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Astfel, în etapa procesuală a recursului nu pot fi examinate critici care vizează aspecte de netemeinicie, întrucât aprecierea şi evaluarea situaţiei de fapt şi a probelor administrate în cauză, rămân în atribuţia exclusivă a instanţelor de fond, ca instanţe devolutive.

Recurenţii şi-au întemeiat în drept recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 2, 6 şi 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că în dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurenţii au formulat critici care vizează hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2020, susţinând că hotărârea a fost pronunţată de un alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a cauzei.

Însă, această critică nu vizează decizia civilă nr. 769/28.04.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, hotărâre care face obiectul prezentului recurs, ci o hotărâre menţionată în considerentele deciziei prin care s-a respins cererea de revizuire.

Or, calea de atac a recursului este limitată la considerentele şi soluţia pronunţată prin decizia atacată, astfel că în recurs se pot formula critici care vizează numai considerentele şi soluţia pronunţată prin decizia civilă nr. 769/28.04.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În cauză, în dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate recurenţii şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că decizia prin care a fost soluţionat apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 7149 din 10.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, conţine motive contradictorii.

În consecinţă, nici această critică nu este îndreptată împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea cererii de revizuire, condiţiile invocării acestui motiv de recurs nefiind îndeplinite.

Nici invocarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu relevă greşita aplicare a normelor de drept material, nefiind dezvoltate critici privind modul concret în care, prin decizia atacată, ar fi fost încălcate norme de drept material.

În virtutea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenţii nu au formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancţiunea nulităţii recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă din moment ce, aşa cum s-a arătat, recurenţii nu au dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul împotriva încheierii din 21 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi va anula recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 769A din 28 aprilie 2021, pronunţate de aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul împotriva încheierii din 21 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Anulează recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 769A din 28 aprilie 2021, pronunţate de aceeaşi instanţă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2022.