Pension recalculation dispute: Admissibility of appeal against revision decision in social insurance matters barred by statutory exclusion of cassation

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă, Completul Specializat litigii de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2017, la data de 30.01.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N Bucureşti, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziilor de pensie nr. x din 10.11.2016 şi nr. y din aceeaşi dată, refacerea bazelor de calcul şi emiterea unor noi decizii începând cu datele de 01.02.2016, respectiv 01.01.2016, menţinerea în plată a cuantumului mai avantajos, întocmirea şi acordarea diferenţelor, dacă cuantumurile sunt mai mari ca acela aflat în plată, pe baza unui buletin de calcul; modificarea de către CMJ Buzău a situaţiei veniturilor realizate lunar conform elementelor care au condus la determinarea punctajului mediu anual şi a stagiului de cotizare din Decizia nr. 56806, privind recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 119/2010 din 27 decembrie 2010; acordarea dobânzilor pentru diferenţele cuvenite pentru anii 2011-2012, 2013 în baza art. 121 din Legea nr. 223/2015, din Buletinul de calcul nr. y9.08.2016.

În drept, s-au invocat dispoziţiile Legii nr. 223/2015, ale O.U.G. nr. 57/2015 şi Ordinul M.Ap. N. nr. 25/2016.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 566 din 21 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă, Completul Specializat litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă excepţia tardivităţii capătului de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar. A fost admisă excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar. A fost respins capătul de cerere privind modificarea veniturilor realizate lunar de reclamantul A. în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, ca fiind inadmisibil. A fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel A., doar în ceea ce priveşte soluţia de respingere a contestaţiei, cererea de apel neconţinând critici privind soluţia de respingere ca inadmisibil a capătului doi de cerere.

Prin decizia civilă nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 566/21 iunie 2017 pronunţate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, şi în consecinţă, a fost anulată în parte sentinţa, în sensul că a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat. A fost respinsă pentru acest motiv contestaţia declarată împotriva deciziilor nr. y şi x din data de 10.11.2016. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, la data de 12 octombrie 2020, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Major General-Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020, pronunţate de aceeaşi instanţă, arătând că, deşi a făcut cerere la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale pentru punerea în aplicare a acestei decizii şi a învederat că i s-a admis apelul, i s-a răspuns că pretenţiile sale au fost respinse de instanţa de judecată.

Prin încheierea din data de 9 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, reclamantul a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, susţinând că, în motivarea deciziei, există mai multe erori a căror îndreptare se poate realiza prin intermediul căii de atac a revizuirii.

Prin decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, formulată de revizuientul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea cererii de revizuire, instanţa a reţinut că revizuirea priveşte încheierea din data de 9 iulie 2020, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 946 din 6 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă. În raport cu această încheiere, Curtea a reţinut că cererea de revizuire nu îndeplineşte condiţia privind evocarea fondului, în condiţiile în care instanţa învestită cu soluţionarea cererii de lămurire a constatat doar că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea instituţiei lămuririi, fără însă să evoce fondul cauzei.

Astfel, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale revizuirii, întrucât partea a solicitat revizuirea unei hotărâri care nu evocă fondul, în temeiul dispoziţiilor art. 509 şi art. 513 din C. proc. civ., a fost admisă excepţia inadmisibilităţii.

La 19 iunie 2021, revizuentul A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, revizuentul neformulând critici în raport cu decizia atacată, acesta rezumându-se la prezentarea unor aspecte de procedură care vizează amânarea cauzei de către curtea de apel.

La 20 august 2021, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului arătând că, potrivit art. 513 alin. (5) şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ., recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii date în revizuire, deoarece nici împotriva hotărârii supuse revizuirii nu are deschisă această cale de atac, potrivit art. 100, 101 şi 103 din Legea nr. 223/2015.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2021, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză a fost acordat termen în complet de filtru pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului.

Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Analiza excepţia inadmisibilităţii căii de atac este prioritară întrucât dă eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa de judecată fiind obligată să examineze căile de atac cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, dar şi de art. 457 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, ceea ce presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, prin urmare nu pot exercita decât căile de atac reglementate de lege.

Prin decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 964 din 6 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Major General - Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, ca inadmisibilă.

Regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

În cauză, hotărârea asupra căreia s-a exercitat calea de atac a revizuirii a fost pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti într-o cauză având ca obiect asigurări sociale, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 223/2015.

Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşi, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale nu sunt supuse recursului.

Din interpretarea prevederilor legale menţionate, rezultă că deciziile curţilor de apel pronunţate în materia conflictelor de muncă şi de asigurări sociale nu pot fi atacate cu recurs.

Pe cale de consecinţă, în aplicarea art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., nici hotărârea pronunţată în soluţionarea cererii de revizuire, respectiv decizia nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.

Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 513 alin. (5) C. proc. civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1200 din 20 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2022.