Exclusive territorial jurisdiction for consumer claims determined by registered domicile rather than factual residence

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect cerere de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi sub numărul x/2021, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat instanţei obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1700,17 RON reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie şi CATV prestate de către reclamantă în temeiul contractului nr. x/24.11.2018 şi penalităţi de întârziere. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1270 C. civ.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare sau formular de răspuns şi nu s-a prezentat la judecarea cauzei.

Prin sentinţa nr. 560 din 9 septembrie 2021 pronunţată de Judecătoria Filiaşi a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocate din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că, potrivit art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, dispoziţia legală instituind un caz de competenţă teritorială exclusivă de la care se poate deroga prin convenţie doar după naşterea dreptului la despăgubire, potrivit art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

În cauză domiciliul pârâtului se află în Sectorul 4 Bucureşti, ca atare este competentă să soluţioneze cauza instanţa în a cărei rază teritorială se află domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 16317 din 23.11.2021 Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocate din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi. Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că potrivit procesului-verbal întocmit ca urmare a verificărilor efectuate în baza de date DEBAPD, domiciliul pârâtului se află în oraşul Filiaşi, str. x, jud. Dolj, respectiv în circumscripţia Judecătoriei Filiaşi.

Instanţa a reţinut că nu prezintă relevanţă, sub aspectul determinării instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, împrejurarea reţinută de Judecătoria Filiaşi în sensul că pârâtul nu locuieşte în fapt la adresa de domiciliu, fiind restituită la dosar cererea de chemare în judecată şi înscrisurile doveditoare anexate acesteia, câtă vreme în baza de date DEPABD nu a fost înregistrată eventuala schimbare a domiciliului sau stabilirea unei reşedinţe.

În consecinţă, în temeiul art. 129 alin. (1) pct. 3, art. 130 alin. (2) şi art. 132 alin. (3) rap. la art. 121 C. proc. civ., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale.

Înalta Curte, asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, condiţie îndeplinită în cauză.

Conform art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., "competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei", iar conform alin. (2), "competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".

Astfel, în cazul cererilor cu valoare redusă, competenţa materială aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.

Prin raportare la aceste texte de lege, instanţa supremă reţine că, prin cererea cu valoare redusă formulată de reclamanta A. S.A., se urmăreşte valorificarea unui drept de creanţă născut dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 121 teza I din C. proc. civ., "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului".

Astfel, instanţa competentă teritorial este cea de la domiciliul consumatorului.

Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanţă prevederile art. 87 din C. civ., conform cărora, "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Dovada domiciliului se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ.

Alineatul (2) al aceluiaşi text de lege prevede că "în lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane".

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEBAPD aflate la dosar, domiciliul pârâtului se află în oraş Filiaşi, str. x, jud. Dolj, respectiv în circumscripţia Judecătoriei Filiaşi

Faţă de cele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 1028 şi art. 121 teza I din C. proc. civ., raportat la art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2022.