Jurisdictional conflict resolved: salary-recalculation claims assigned to Vâlcea Tribunal after both tribunals declined competence.

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, sub nr. x/2020, la data de 08.09.2020 reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova şi Ministerul Justiţiei, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: obligarea pârâţilor Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, pentru perioada 10.09.2017-21.07.2019, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A.

şi D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute şi în favoarea judecătorilor potrivit sentinţelor judecătoreşti pronunţate în acest sens; obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la plata diferenţelor salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia de încadrare de care a beneficiat pentru perioada 10.09.2017-21.07.2019, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăţi; obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 22.07.2019 şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A.

şi D.L1. C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute şi în favoarea judecătorilor potrivit sentinţelor judecătoreşti pronunţate în acest sens; obligarea pârâţilor Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova la plata diferenţelor salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare începând cu 22.07.2019 şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Craiova la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăţi.

Reclamanţii au arătat că au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu începând cu 22.07. 2019.

În drept, se invocă prevederile art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015, şi cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 şi decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, Legea 153/2017, art. 1.531, 1535 din C. civ., art. 166 Codul Muncii, O.G. nr. 137/2000.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 23.09.2020 a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La data de 07.10.2020, Ministerul Justiţiei, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Vâlcea şi a solicitat admiterea acesteia şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti. S-a invocat şi excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, iar pe fond s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La data de 07.10.2020 pârâta Curtea de Apel Craiova, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Curţii de Apel Craiova, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

La data de 12.10.2020, Tribunalul Gorj a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

La data de 28.01.2021 Parchetul de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa nr. 2251/14.10.2021, pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu, competenţa soluţionării cauzei fiind declinată în favoarea Tribunalului Gorj.

În motivarea soluţiei instanţa a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor 127 alin. (1), (2) şi alin. (2)1 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj.

Analizând actele dosarului, instanţa a reţinut că acţiunea are ca obiect un conflict de muncă în sensul art. 266 şi art. 231 din Codul muncii.

În conformitate cu prevederile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la conflicte de muncă se adresează instanţei competente, în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa ori, după caz, sediul.

A mai reţinut că art. 210 din Legea nr. 62/2011 prevede că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În speţă, începând cu data de 22.07.2019 reclamanţii au fost încadraţi ca judecători la Judecătoria Târgu-Jiu.

Pretenţiile deduse judecăţii sunt formulate în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova şi Ministerul Justiţiei.

Având în vedere că Tribunalul Gorj are calitate de pârât, instanţa a reţinut că sunt incidente în cauză prevederile art. 127 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ.

A mai reţinut instanţa că dispoziţiile art. 127 alin. (2), (2)1 şi 3 din C. proc. civ. reglementează o competenţă facultativă, alternativă, reclamanţii având posibilitatea de a opta să sesizeze instanţa competentă potrivit legii sau una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Reclamanţii s-au prevalat de dispoziţiile legale menţionate şi au adresat cererea de chemare în judecată Tribunalului Vâlcea, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, care este o curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, respectiv Tribunalul Gorj.

Odată ce reclamanţii şi-au exprimat opţiunea şi au introdus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Vîlcea în baza dispoziţiilor art. 127 alin. (2), (2)1 şi 3 din C. proc. civ., această instanţă a devenit competentă să soluţioneze cauza.

Prin sentinţa nr. 3292/2021 din data de 13 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. S-a constatat ivit conflictul de competenţă, a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu.

Litigiul de faţă este un conflict de muncă ce intră în competenţa materială a tribunalului în primă instanţă, iar Tribunalul Gorj este chemată în judecată în calitate de pârât.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Potrivit art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

În cauză, reclamantele exprimând această opţiune, au sesizat Tribunalul Vâlcea, care se află în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Gorj.

Acţiunea dedusă judecăţii a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 08.09.2020, ca atare sunt aplicabile cauzei dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce priveşte alegerea instanţei competente de către reclamanţi, cât timp Tribunalul Gorj are calitatea de pârât în cauză.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum, în cauză, este îndeplinită condiţia premisă, respectiv calitatea de pârâtă a instanţei, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competenţă în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Craiova, din circumscripţia căreia face parte Tribunalul Gorj, parte în proces.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2022.