Negative jurisdictional conflict settled: deceased's last domicile fixes exclusive partition jurisdiction in Timișoara.

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 iunie 2003 sub nr. 3080 pe rolul Judecătoriei Bârlad reclamantul R.C. a chemat în judecată pe pârâta T.S. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 6 ha 8255 mp teren situat în satul Odaia Bursucani, comuna Grivița județul Vaslui, reconstituită prin titlul de proprietate nr. 985/14491 din 26 octombrie 1995 titularului R.V. decedat la data de 27 aprilie 1992.

În motivarea acțiunii reclamantul arată că în urma decesului lui R.V. au rămas ca moștenitori T.S., R.G., R.I. și el.

Ulterior au decedat R.I. fără moștenitori și R.G., moștenitorii acestuia fiind R.G.V. și R.D. în calitate de fii și R.G., soție supraviețuitoare.

La termenul din 14 septembrie 2003, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că a chemat în judecată și pe R.G., R.G.V. și R.D.

Judecătoria Bârlad prin sentința civilă nr. 2570 din 30 octombrie 2003 și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara reținând că ultimul domiciliu al defunctului R.V. a fost în Timișoara, str. Bruxelles nr. 16 și că potrivit art. 14 pct. 2 și art. 19 C. proc. civ. cererile privitoare la moștenire sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al defunctului; această normă de competență fiind de ordine publică, părțile nu pot deroga de la ea.

Judecătoria Timișoara prin sentința civilă nr. 1383 din 17 februarie 2004 la rândul său și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad și constatând existența unui conflict negativ de competență a trimis cauza pentru soluționarea conflictului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că în cauză sunt incidente prevederile art. 13 C. proc. civ. în conformitate cu care „cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele” iar în cazul în speță terenul în litigiu se află în raza teritorială a Judecătoriei Bârlad.

În plus se reține că părțile solicită să se judece la Judecătoria Bârlad.

Din eroare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 7731/2004 care, prin Încheierea nr. 649/R din 22 noiembrie 2004 a scos cauza de pe rol și a trimis-o Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Asupra conflictului negativ de competență urmează a constata:

În speță conflictul negativ este creat cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 13 sau art. 14 C. proc. civ. Cu privire la acest aspect este de reținut în primul rând că obiectul prezentului litigiu este o ieșire din indiviziune în urma unei moșteniri a unui teren, deci este vorba de ipoteza prevăzută de art. 14 pct. 2 C. proc. civ.

În consecință „cererea privind moștenirea” a fost făcută înainte de lichidarea succesiunii, situație în care între moștenitori subzistă starea de indiviziune. Ca atare formularea din art. 14 pct. 2, cereri „ în materie de moștenire” sunt incidente în cauză.

Împrejurarea că obiectul moștenirii este un imobil nu atrage în mod automat aplicarea normelor de competență prevăzute de art. 13 C. proc. civ. la care se aplică astfel cum s-a stabilit în practica și doctrina juridică acțiunilor reale imobiliare.

De altfel în situația conflictelor între dispozițiile art. 13 și art. 14 C. proc. civ. se dă precădere regulii de competență prevăzută de art. 14 având în vedere caracterul complex al problemelor privitoare la soluționarea litigiilor succesorale.

Susținerea că părțile sunt de acord să se judece la Judecătoria Bârlad, pe lângă faptul că nu rezultă din lucrările dosarului, ea nu are nici o relevanță procedurală pentru că art. 19 C. proc. civ. care prevede posibilitatea părților de a conveni „ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care potrivit legii au competență teritorială” conține și interdicția expresă imperativă „în afară de cazurile prevăzute de art. 13, 14 … C. proc. civ.”.

În consecință având în vedere considerentele mai înainte arătate urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2005.