Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 287/2022 AI generated

Cassation appeals annulled for non-payment of judicial stamp duties despite court notification

Case Number Decizia nr. 287/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed both appeals by annulling them as unstamped, leaving the lower courts' rulings in force without the appellant prevailing on the merits. The dispute involved a worker challenging a labor tribunal's dismissal of a motion to correct a material error and an appellate court's declaration that a subsequent clarification request was prescribed, leading the appellant to file separate cassation appeals against the 2019 order annulling an unfiled recusal motion and the 2020 decision on prescriptio. The decisive legal basis was the mandatory prepayment of judicial stamp duties under Article 486(2) of the Code of Civil Procedure and Articles 33(2) and 36(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which the court held violated the procedural conditions for admission, as the appellant failed to provide proof of payment for the required 100 RON and 20 RON taxes despite being notified of the obligation and the nullity sanction, thereby rendering the appeals inadmissible and unnecessary to examine the substantive arguments regarding unconstitutionality or prescription.

Legislator headnote

AI generated

art. 200 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 489 alin. (3) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ; Cassation appeals annulled for non-payment of judicial stamp duties despite court notification: The dispute involved a worker challenging a labor tribunal's dismissal of a motion to correct a material error and an appellate court's declaration that a subsequent clarification request was prescribed, leading the appellant to file separate cassation appeals against the 2019 order annulling an unfiled recusal motion and the 2020 decision on prescriptio. The decisive legal basis was the mandatory prepayment of judicial stamp duties under Article 486(2) of the Code of Civil Procedure and Articles 33(2) and 36(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which the court held violated the procedural conditions for admission, as the appellant failed to provide proof of payment for the required 100 RON and 20 RON taxes despite being notified of the obligation and the nullity sanction, thereby rendering the appeals inadmissible and unnecessary to examine the substantive arguments regarding unconstitutionality or prescription.

Keywords

AI generated
payment of stamp duty civil annulment notification of the decision procedural nullity article of civil procedure procedural duty

Cited Legislation

AI generated
art. 200 C. proc. civ
La termenul din 11.06.2019, după ce Curtea a acordat cuvântul asupra apelului formulat, apelantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 200 C. proc. civ., depunând şi cerere prin care a solicitat suspendarea judecăţii.
art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ
La 23 noiembrie 2020, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a transmis "motive de casare suplimentare" la recursul declarat împotriva "încheierii din 03.11.2010".
art. 493 alin. (2) C. proc. civ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.
art. 489 alin. (2) C. proc. civ
art. 489 alin. (3) din C. proc. civ
civ., având în vedere că, în cauză, nu au fost găsite motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ..
art. 483 alin. (1) C. proc. civ
3948 din 3 noiembrie 2020, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013
În cuprinsul raportului s-a mai reţinut că recursul nu este timbrat, că recurentul datorează taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 din O.U.G.
art. 493 alin. (4) C. proc. civ
Prin încheierea din 6 octombrie 2021, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, cu menţiunea că acestea pot depune puncte de vedere la raportul întocmit în termen de 10 zile de la comunicare.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013

These provisions establish the obligation to pay the judicial stamp duty and the power of the court to annel unstamped claims, serving as the direct legal basis for the decision to annul the appeals.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2022

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din 20 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea de îndreptare eroare materială din încheierea din 09.01.2019 formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel, în termen legal şi motivat, apelantul-reclamant A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

La termenul din 11.06.2019, după ce Curtea a acordat cuvântul asupra apelului formulat, apelantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 200 C. proc. civ., depunând şi cerere prin care a solicitat suspendarea judecăţii.

Prin decizia civilă nr. 3157 din 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 C. proc. civ., ca inadmisibilă. S-a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, ca nefondată. S-a respins apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă pronunţate în data de 20.03.2019 asupra cererii de îndreptare a omisiunilor din încheierea din 09.01.2019, de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca nefondat. S-a menţionat în dispozitiv că decizia este definitivă în ceea ce priveşte soluţionarea apelului.

Cu privire la această decizie, apelantul A. a formulat cerere de lămurire şi înlăturare a dispoziţiilor contradictorii.

La termenul de judecată din 8 octombrie 2019, petentul a formulat cerere de recuzare a doamnelor judecător B. şi C., care au alcătuit completul de judecată C7 A AS/LM, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Prin încheierea din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost anulată ca netimbrată, cererea de recuzare a completului 7A AS-LM, format din doamnele judecător B. şi C..

Prin decizia civilă nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a constatat perimată cererea de lămurire formulată de petentul A., având ca obiect lămurirea şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii din decizia civilă nr. 3157/11.06.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

La 9 noiembrie 2020, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., A. a declarat recurs împotriva "încheierii din 03.11.2010 prin care a fost constatată perimarea".

La 23 noiembrie 2020, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a transmis "motive de casare suplimentare" la recursul declarat împotriva "încheierii din 03.11.2010".

La 24 noiembrie 2020, A. a declarat recurs împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, încheiere prin care a fost anulată ca netimbrată, cererea de recuzare.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.

Conform concluziilor raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub rezerva timbrării, soluţia preconizată a fost aceea de anulare, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că, în cauză, nu au fost găsite motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ.. În ipoteza în care se va trece peste excepţia nulităţii recursului, în opinia raportorului, soluţia preconizată a fost aceea de admisibilitate în principiu a recursului declarat împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva "încheierii din 03.11.2010 prin care a fost constatată perimarea", s-a apreciat că recurentul a înţeles să declare recurs împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 prin care s-a constatat perimată cererea de lămurire formulată de petentul A..

Conform concluziilor raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor declarate în cauză, sub rezerva timbrării, soluţia preconizată a fost aceea de admisibilitate în principiu a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020, acesta fiind promovat împotriva unei hotărâri care se înscrie în ipoteza reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

În cuprinsul raportului s-a mai reţinut că recursul nu este timbrat, că recurentul datorează taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, iar prin comunicarea raportului este înştiinţat asupra obligativităţii timbrării recursului, sub sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 36 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin încheierea din 6 octombrie 2021, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, cu menţiunea că acestea pot depune puncte de vedere la raportul întocmit în termen de 10 zile de la comunicare.

Recurentul A. a depus punct de vedere la raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.

La termenul din 9 februarie 2022, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Preliminar, deşi recurentul a menţionat că declară recurs împotriva "încheierii din 03.11.2010 prin care a fost constatată perimarea", Înalta Curte reţine că acesta a înţeles să declare recurs împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 prin care s-a constatat perimată cererea de lămurire formulată de petentul A..

Recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale vor fi anulate ca netimbrate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.:

"La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că, în speţă, cererea de recurs formulată împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce îi revenea, deşi prin comunicarea raportului întocmit în cauză, recurentul a fost înştiinţat asupra obligativităţii timbrării cererii cu 100 RON, sub sancţiunea nulităţii, şi, totodată, recurentului i-a fost pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru stabilită în sarcina sa şi prin adresa instanţei emisă la 27 ianuarie 2022 şi comunicată recurentului la 1 februarie 2022 .

În ceea ce priveşte cererea de recurs formulată împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, se constată că această cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce îi revenea, deşi i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 RON, stabilită în sarcina sa.

De altfel, recurentul a fost înştiinţat asupra obligativităţii timbrării acestei cereri de recurs şi prin comunicarea raportului întocmit în cauză, şi prin adresa instanţei emisă la 27 ianuarie 2022 şi comunicată recurentului la 1 februarie 2022 .

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării.

Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturile Omului a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil şi accesul la justiţie, că dreptul la justiţie nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din CEDO.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze ca netimbrate, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 3948 din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2022.