Cassation annulled for failure to develop specific grounds of illegality, substituting merit-based arguments with non-compliant reasoning.

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, sub număr de dosar x/2017, reclamanta A. S.A., în calitate de lider al asocierii formate din A. S.A., B. BUCUREŞTI S.A. şi D. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta E. S.A., obligarea pârâtei la plata sumei de 940.172,94 ei reprezentând despăgubiri solicitate în baza contractului de asigurare seria x nr. x, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1266 şi urm. C. civ., art. 1350, art. 2199 şi urm. C. civ., prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, O.U.G. nr. 34/2006 (în vigoare la data evenimentului asigurat şi la data atribuirii contractului de execuţie).

Prin sentinţa civilă nr. 670 din 10 aprilie 2019 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2017, s-a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de către reclamantele A. S.A., societatea B. S.A. şi societatea D. S.A., în contradictoriu cu societatea pârâta E. S.A. prin Sucursala Regională Cluj, având ca obiect despăgubiri în cuantum de 940.172,94 RON, în temeiul contractului de asigurare seria x nr. x

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. S.A. lider al asocierii formată din societatea B. S.A. Bucureşti - Sucursala Piteşti şi societatea D. S.A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 195/2020 din 19 mai 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a admis apelul declarat de către societatea A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 670 din 10 aprilie 2019, în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a admis cererea de chemare în judecată introdusă de către societatea reclamantă A. S.A. în calitate de lider al asocierii din care mai fac parte societatea B. S.A. Bucureşti - Sucursala Piteşti şi societatea D. S.A., în contradictoriu cu E. S.A., şi, în consecinţă, a obligat pârâta E. S.A. la plata sumei de 940.172,92 RON reprezentând despăgubiri solicitate de către reclamantă în baza poliţei de asigurare seria x nr. x, dosar de daună nr. x.

În termen legal, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., pârâta E. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 195/2020 din 19 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

În argumentarea cererii de recurs, se susţine, în esenţă, că motivarea instanţei de apel este contradictorie, întrucât, în contradicţie cu starea de fapt pe care o consideră corect reţinută la fond, instanţa de apel menţionează că nu s-a reţinut prin expertiza tehnică că dauna este cauzată de o eroare de proiectare.

În opinia recurentei, decizia recurată cuprinde motive străine şi irelevante faţă de natura cauzei, întrucât instanţa de apel consideră că nu se aplică excluderea din condiţiile de asigurare.

În conformitate cu art. 5.2.1 lit. (v) din Condiţiile specifice ale asigurării pentru toate riscurile a daunelor materiale la lucrările de construcţii-montaj, aferente poliţei x, E. S.A. nu răspunde şi nu acordă despăgubiri pentru pierderi sau daune cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecinţă a greşelilor de proiectare.

Astfel, consideră ca fiind aplicabilă excluderea în cauză, întrucât excluderea nu face nicio distincţie cu privire la autorul erorilor de proiectare; excluderea vizează cauza daunei: erori de proiectare chiar dacă acestea generează un risc asigurat prin condiţia de asigurare (alunecarea de teren); excluderea vizează "orice daune cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecinţa a greşelilor de proiectare", adică atât cele cauzate direct de erori de proiectare, cât şi cele produse indirect sau agravate de o eroare de proiectare.

Conchizând, susţine că nu orice alunecare de teren reprezintă un eveniment asigurat in baza poliţei, iar evenimentele asigurate sunt limitate de cazurile de excludere din condiţiile de asigurare.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

Intimata-reclamantă A. S.A. în calitate de lider al asocierii din care fac parte societatea A. S.A., societatea B. S.A. Bucureşti - Sucursala Piteşti şi societatea D. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în opinia raportorului, soluţia preconizată fiind aceea de anulare a recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 21 aprilie2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, a fost admisă cererea formulată de doamna judecător F. privind abţinerea de la soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 21 aprilie2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a pus în vedere acestora că au posibilitatea să depună în scris puncte de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării, asupra raportului întocmit.

Întrucât nu s-a împlinit unanimitatea membrilor completului de judecată în vederea soluţionării recursului în procedura prevăzută de 493 alin. (5) C. proc. civ., la termenul din 20 octombrie 2021, Înalta Curte a apreciat incidenţa dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., motiv pentru care a fost admis în principiu recursul şi a fost acordat termen la 15 decembrie 2021, în şedinţă publică, în vederea soluţionării acestuia, termen la care a fost pusă în discuţia părţilor excepţia nulităţii recursului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă E. S.A. din perspectiva criticilor indicate, (art. 488 alin. (1) pct. .6 şi 8 C. proc. civ.), reţine inexistenţa motivelor de nelegalitate, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurentă.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.:

"Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Aşa fiind, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate impune încadrarea acestora într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Se constată că recurenta-pârâtă a indicat formal în susţinerea recursului dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fără a arăta în concret în ce constă nelegalitatea deciziei atacate din perspectiva textului de lege indicat, întrucât nu s-au dezvoltat critici care să susţină faptul că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., respectiv că este contradictorie sau cuprinde elemente străine de natura cauzei, astfel cum pretinde recurenta.

Totodată, deşi a invocat şi incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care prevăd că hotărârea poate fi casată când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în realitate, argumentele recurentei reflectă nemulţumirea sa faţă de soluţia pronunţată de instanţa de apel şi urmăresc numai o nouă verificare a situaţie de fapt stabilită în cauză.

Se observă că recurenta-pârâtă a relatat opinii despre dezlegările date împrejurărilor de fapt analizate de instanţa de apel (ex. "E. S.A. nu răspunde şi nu acordă despăgubiri pentru pierderi sau daune cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecinţă a greşelilor de proiectare"; "instanţa de apel menţionează că nu s-a reţinut prin expertiza tehnică că dauna este cauzată de o eroare de proiectare" etc.), ceea ce vizează, în realitate, netemeinicia deciziei atacate, criticile vizând exclusiv aspecte ce ţin de modalitatea în care instanţa a înţeles să-şi argumenteze soluţia adoptată în raport de stabilirea situaţiei de fapt reţinută în cauză.

Întreaga construcţie a recursului vizează exclusiv chestiuni de fond, care depăşesc sfera de analiză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Recursul este o cale nedevolutivă de atac, în cadrul căreia nu pot fi analizate critici privind temeinicia hotărârii pronunţate în apel, indiferent de gradul de nemulţumire al recurentei cu privire la stabilirea situaţie de fapt ori la modalitatea de analiză a probatoriului administrat în cauză.

În condiţiile în care, întinderea controlului judiciar este condiţionată de cuprinsul criticilor formulate prin cererea de recurs şi de limitele conferite de dispoziţiile legale, simpla prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurenta-pârâtă, fac imposibilă exercitarea controlului de legalitate al instanţei de recurs.

În considerarea celor ce preced, constatând că argumentele recurentei nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă G. S.A. împotriva deciziei civile nr. 195/2020 din 19 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă E. S.A. împotriva deciziei civile nr. 195/2020 din 19 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2021.