Inadmissibility of a second revision petition against a decision merely dismissing a prior revision petition due to lack of substantive judicial control
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the petition for revision as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal decision of May 10, 2021—which had dismissed the initial revision petition—fully in force. The dispute arose from a civil liability claim regarding unpaid medical services, where the petitioner argued that two final judgments were contradictory and created an impossible double payment obligation, filing a revision against the Court of Appeal's decision that had previously denied his first revision request. The decisive legal basis for the rejection was the principle of admissibility of extraordinary judicial review, specifically the rule that a revision petition is a retractative remedy that cannot be filed against a judgment that merely dismissed a prior revision petition; the court held that such a procedural decision does not constitute a judgment on the merits susceptible to a new specific judicial control, and that the procedural norms governing jurisdiction and the limits of court competence are matters of public order under the Constitution.
Legislator headnote
AI generatedart. 513 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of a second revision petition against a decision merely dismissing a prior revision petition due to lack of substantive judicial control: , cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2), art. 511, art. 513 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 237/A din 28 mai 2020, pronunţate de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.
Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire.
Revizuentul solicită anularea deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, aceasta fiind potrivnică deciziei civile nr. 810/2016-A, pronunţate de Curtea de Apel Oradea la 05 octombrie 2016 în dosarul nr. x/2014 şi, pe cale de consecinţă, şi anularea deciziei civile nr. 237/2020-A din 28 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.
În motivarea cererii, revizuentul arată că prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, care menţine decizia civilă nr. 237/2020-A din 28 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017, a fost obligat în mod nelegal să efectueze o plată dublă către fostul angajator - S.C. B. S.R.L.
Potrivit revizuentului, punerea în executare a celor două decizii definitive este imposibilă.
Totodată, revizuentul susţine că a fost nelegal obligat să plătească intimatei suma de 141.930,93 RON, reprezentând despăgubiri civile, constând în contravaloarea serviciilor medicale nedecontate de C.A.S. Bihor, aferente lunii iulie 2014, întrucât intimata a încasat efectiv aceşti bani în perioada august- decembrie 2014, după cum reiese din încheierea din 21 septembrie 2016 a Curţii de Apel Oradea din dosar nr. x/2014 şi din întâmpinările C.A.S. în dosarul x/2014
Totodată, revizuentul susţine că nu se poate reţine fapta ilicită şi nici vinovăţia sa, întrucât din oferta de servicii medicale de spitalizare de zi înregistrată la C.A.S. Bihor cu nr. x/30.05.2014 şi din procesul-verbal nr. x/27.06.2014 reiese faptul că şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 510 alin. (2), art. 511, art. 513 C. proc. civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
La 12 octombrie 2021 şi respectiv la 13 octombrie 2021, revizuentul a depus note scrise.
Prin încheierea din 13 octombrie 2021, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în raport de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Judecarea cauzei a fost reluată la 8 decembrie 2021.
Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a admite excepţia, pentru următoarele considerente:
Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin este atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Aşadar, admisibilitatea unei căi de atac, şi pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Cererea de revizuire este o cale de atac extraordinară, de retractare, care se poate exercita în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.
Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire poate fi formulată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, în afară de cazurile prevăzute de alin. (2) al art. 509.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin decizia civilă nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 237/A din 28 mai 2020, pronunţate de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2017.
Prezenta cerere de revizuire, a fost formulată împotriva unei decizii pronunţate într-o altă cerere de revizuire, iar din această perspectivă decizia atacată nu este susceptibilă de a fi supusă unui nou control judiciar specific căii de retractare.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 622/A din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2021.