Nullity of cassation appeal for failing to articulate specific material law violations despite formal invocation of Article 488(1)(8) CPC
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania annulled the appellant's cassation appeal, thereby upholding the appellate decision that rejected the school's appeal and leaving in force the first-instance judgment which annulled the school administration's decision to terminate a lease contract. The dispute involved an administrative suit brought by a school against a gymnasium for the illegal termination of a lease, where the appellant argued the contract ended due to non-payment and pandemic needs, but the appellate court had previously found the administration's decision insufficiently motivated and invalid. The Supreme Court ruled that the cassation appeal was null under Article 489(2) of the Code of Civil Procedure because the appellant failed to identify specific violations of material law or misapplications of norms under Article 488(1)(8), merely reiterating factual arguments already adjudicated by the lower courts rather than establishing a ground for legal review.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failing to articulate specific material law violations despite formal invocation of Article 488(1)(8) CPC: , reclamantul a invocat dispoziţiile art. 330 din O.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, art. 2 alin. (1) lit. c) ind. l, art. 2 alin. (2), art. 8 şi art. 14 din Legea 554/2004 privind contenciosului administrativ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021
Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la 04 septembrie 2020 pe rolul Tribunalului Vaslui, sub nr. x/2020, reclamantul Liceul "A." Vaslui, în contradictoriu cu pârâta Şcoala Gimnazială "B." Vaslui, formulează prezenta acţiune în contencios administrativ, a solicitat anularea Hotărârii Consiliului de administraţie al Şcolii Gimnaziale B. Vaslui din 13 august 2020 şi a adresei nr. x din 01.09.2020, cu consecinţa rămânerii în fiinţă a contractului de închiriere nr. x din 01.11.2018, precum şi suspendarea efectelor hotărârii menţionate şi a răspunsului la plângerea prealabilă comunicată prin adresa din 01.09.2020, până la soluţionarea definitivă a litigiului pe fond.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 330 din O.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, art. 2 alin. (1) lit. c) ind. l, art. 2 alin. (2), art. 8 şi art. 14 din Legea 554/2004 privind contenciosului administrativ.
La termenul de judecată din data de 18.09.2020, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forţat, a Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale "B." Vaslui.
Prin sentinţa civilă nr. 358/CA din 23.09.2020, pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia Civilă s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamantul Liceul "A." Vaslui, ca neîntemeiată.
Prin încheierea de şedinţă din 29.10.2020, pronunţată de Tribunalul Vaslui, secţia Civilă, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi, în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la complete de litigii cu profesioniştii.
La data de 29.10.2020 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, secţia Civilă, complet specializat în litigii cu profesionişti, care prin sentinţa civilă nr. 1139/2020 din 19 noiembrie 2020, a admis în parte cererea formulată, a anulat Hotărârea Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale "B." din 13.08.2020 şi a respins capătul de cerere având ca obiect anularea adresei nr. x din 01.09.2020.
2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta Şcoala Gimnazială "B." Vaslui, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 119/2021 din 4 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins apelul formulat de pârâtă.
3. Împotriva acestei decizii, 13 aprilie 2021, a formulat recurs pârâta Şcoala Gimnazială "B." Vaslui în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate şi respingerea cererii de chemare în judecată.
În susţinerea motivului de casare, recurenta reiterează criticile din apel privind motivele pentru care Consiliul de administraţie a hotărât rezilierea contractului de închiriere, respectiv faptul că locaţiunea era încheiată pe o perioadă determinată, cu posibilitatea prelungirii potrivit art. 8 lit. b) din H.C.L. nr. 72/14.08.2014, iar încetarea contractului de închiriere a fost urmarea neplăţii chiriei şi a necesităţii folosirii spaţiului pentru siguranţa elevilor pe durata pandemiei.
Cauza a fost înregistrată iniţial pe rolul secţiei I a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prin încheierea nr. 1111 din 19 mai 2021 a scos cauza de pe rol şi a trimis-o cauza spre soluţionare secţiei a II-a Civilă din cadrul aceleiaşi instanţe.
Cauza a fost înregistrată la 3 iunie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă iar, prin rezoluţia din 18 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 7 decembrie 2021.
La 4 august 2021, intimatul-reclamant Liceul "A." Vaslui a formulat întâmpinare, prin care a invocat lipsa calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, iar, pe fondul căii de atac, a solicitat respingerea acesteia.
Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată din oficiu, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, "sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Prin urmare, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură civilă sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.
Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din acelaşi cod, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond, în faţa primei instanţe şi o rejudecare a fondului în apel.
În cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat conţine o reluare integrală a criticilor din calea de atac devolutivă, motivul de casare invocat de reclamantă fiind întemeiat doar formal pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât nu relevă greşita aplicare a normelor de drept material, nefiind dezvoltate critici privind modul concret în care, prin decizia atacată, ar fi fost încălcate normele de drept material incidente în cauză.
Instanţa de prim control judiciar a reţinut ca argumente pentru respingerea apelului formulat de pârâtă lipsa motivării Hotărârii Consiliului de administraţie al Şcolii Gimnaziale B. Vaslui din 13 august 2020 şi faptul că pârâta nu putea dispune rezilierea contractului de închiriere în mod unilateral.
Astfel, reiterarea situaţiei de fapt pe care s-a întemeiat soluţia primei instanţe privind derularea raporturilor contractuale, imposibilitatea încheierii contractului de închiriere pe o durată de 5 ani, neplata chiriei şi necesitatea utilizării spaţiului de către pârâtă, critici pe care instanţa de apel le-a analizat într-un prim control judiciar, nu reprezintă o motivare a recursului în sensul prevăzut de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu sunt relevate criticile de nelegalitate punctuale ale hotărârii atacate, prin evocarea greşelilor de judecată săvârşite de instanţa de apel, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 din acelaşi cod, de strictă interpretare.
Mai mult, toate aceste critici nu reprezintă altceva decât trimiteri la elementele de fapt, care au fost deja analizate de instanţele de fond, prin prisma probatoriului administrat, în legătură cu aprecierea culpei contractuale şi a intervenirii cauzei de ineficacitate a contractului.
În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel, sub aspectul nerespectării regulilor de drept.
Înalta Curte constată că recurenta nu a indicat în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., respectiv ce dispoziţii legale de drept material au fost încălcate de către instanţa de apel prin respingerea apelului formulat şi nici nu au fost identificate motive de casare de ordine publică, pentru a putea fi invocate în temeiul art. 489 alin. (3) din acelaşi cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată sancţiunea nulităţii recursului.
Prin urmare, pentru considerentele care preced, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, Înalta Curte va anula recursul declarat pârâta Şcoala Gimnazială "B." Vaslui împotriva deciziei civile nr. 119/2021 din 4 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâta Şcoala Gimnazială "B." Vaslui împotriva deciziei civile nr. 119/2021 din 4 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2021.