Revision for contradictory judgments barred by lack of triple identity of parties, object, and cause

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată la data de 13 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia Civilă sub dosar nr. x/2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A., a solicitat instanţei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să dispună anularea tuturor actelor de executare îndreptate împotriva sa în dosarul execuţional nr. x/2018 al B.E.J. C., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 8618/2018 pronunţată la data de 12 decembrie 2018, în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Cluj Napoca a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat apel contestatoarea A..

Prin decizia nr. 1341/A/30.09.2019 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost respins, ca nefondat, apelul contestatoarei A., în contradictoriu cu intimata B. S.A., fiind admis, în schimb, apelul incident declarat de aceasta din urmă, cu consecinţa schimbării în parte a hotărârii atacate, în sensul că au fost înlăturate considerentele cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 2536 din C. civ., care au fost înlocuite cu propriile considerente ale instanţe de apel. De asemenea, a fost respinsă atât cererea apelantei B. S.A. privind obligarea intimatei A. la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial, cât şi cererea băncii de restituire a taxei judiciare de timbru.

Prin decizia nr. 392/A/24.02.2020 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost admis apelul formulat de apelanţii D. şi E., împotriva încheierii civile nr. 7947 din 22 noiembrie 2018, pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimata B. S.A., dispunându-se modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii contestaţiei la executare şi anulării tuturor actelor de executare silită din dosarul execuţional nr. x/2018 al B.E.J. C., cu obligarea urmăritoarei B. S.A. să plătească, în favoarea urmăriţilor, în solidar, suma de 1.604 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată şi să restituie urmăritului D. suma de 1.000 de RON taxă judiciară de timbru.

Prin cererea de revizuire formulată la data de 23 martie 2020 şi înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Cluj, revizuenta B. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D. şi E. anularea deciziei civile nr. 392/24.02.2020 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, precum şi obligarea intimaţilor la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Revizuenta a indicat faptul că decizia civilă nr. 392/24.02.2020 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 este contrară deciziei nr. 1341/A/30.09.2019 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018.

În drept, a invocat art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 283 din 3 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta B. S.A., în contradictoriu cu intimaţii D. şi E., având ca obiect decizia civilă nr. 392/24.02.2020 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018, revizuenta fiind obligată la plata sumei de 4.380 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului D..

La data de 10 august 2020, revizuenta B. S.A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 283 din 3 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate şi rejudecarea procesului în fond de către instanţa de recurs, în temeiul art. 498 alin. (1) din C. proc. civ., cu consecinţa admiterii revizuirii şi obligării intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Recurenta arată că, în mod greşit Curtea de Apel Cluj i-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, considerând că nu este incidentă instituţia autorităţii de lucru judecat.

Susţine revizuenta că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. sunt aplicabile dat fiind faptul că cele două decizii invocate sunt definitive şi potrivnice, iar ultima hotărâre din dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei date în dosarul nr. x/2018, ambele fiind pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj.

În cauză este îndeplinită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză pentru a fi incidentă autoritatea de lucru judecat.

În privinţa părţilor, se arată că în ambele dosare contestatorii sunt fidejusori ai aceluiaşi debitor, F. S.R.L., în aceleaşi contracte de credit acordate de revizuentă şi, prin urmare, este îndeplinită condiţia existenţei identităţii de părţi.

Referitor la obiectul celor două dosare, se arată că ambele sunt contestaţii la executare formulate împotriva executărilor silite pornite de revizuentă în legătură cu aceleaşi contracte de credit şi actele adiţionale ale acestora, iar solicitările contestatorilor din ambele dosare se grefează pe aceleaşi dispoziţii legale, aceştia invocând lipsa suspendării prescripţiei dreptului la executarea silită faţă de fidejusori.

Cu privire la cauză, se susţine că ambele dosare au avut ca scop anularea actelor de executare silită îndreptate împotriva contestatorilor de către banca revizuentă.

La data de 18 noiembrie 2020, intimaţii au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului, având în vedere că recurenta nu a criticat decizia din perspectiva motivului de nelegalitate invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., ci s-a rezumat să relateze în mare parte situaţia de fapt.

Pe fondul cauzei, intimaţii au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei recurate ca fiind legală şi temeinică, în cauză neexistând tripla identitate de elemente.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 25 mai 2021, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede alin. (4) al aceluiaşi text.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a fost respinsă excepţia nulităţii recursului, cu motivarea reţinută în această încheiere, şi a fost admis în principiu recursul.

La termenul din 16 noiembrie 2021, analizând recursul în limitele controlului de legalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat pentru considerentele ce succed.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că litigiul este supus dispoziţiilor C. proc. civ., în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018.

Recurenta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., din perspectiva căruia a arătat că, în mod greşit a fost respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, deşi este incidentă instituţia autorităţii de lucru judecat, fiind îndeplinită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Înalta Curte reţine că cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta solicitând anularea deciziei civile nr. 392/24.02.2020 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 pe motiv că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1341/A/30.09.2019 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 1341/A/30.09.2019 Tribunalul Specializat Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Prin decizia nr. 392/A/24.02.2020 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2018 a fost admis apelul formulat de către apelanţii D. şi E. împotriva încheierii civile nr. 7947/22 noiembrie 2018, pronunţate de către Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Verificând susţinerile recurentei cu privire la existenţa triplei identităţi de de părţi, obiect şi cauză, Înalta Curte constată că acestea nu sunt întrunite în cauză, cum în mod corect a reţinut şi Curtea de Apel Cluj.

Astfel, deşi recurenta-revizuentă are calitatea de parte în ambele dosare, intimaţii D. şi E. nu sunt părţi decât în dosarul nr. x/2018, în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire a fost solicitată.

Aşadar, în cauză nu este îndeplinită condiţia legală a încălcării autorităţii de lucru judecat, nefiind vorba despre identitate de părţi, iar cum condiţiile existenţei autorităţii de lucru judecat trebuie întrunite cumulativ, rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile admiterii căi extraordinare de atac a revizuirii întemeiate pe motivul invocat.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive, care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunţarea acesteia.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în anumite cazuri, strict determinate.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză -, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea autorităţii de lucru judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul res iudicata pro veritate habetur.

Or, în cauză, astfel cum s-a reţinut, nu subzistă autoritatea de lucru judecat nefiind îndeplinite condiţiile legale sub aspectul existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, ceea ce lipseşte de fundament criticile recurentei întemeiate pe motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 283/2020 din 3 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Totodată, reţinând culpa procesuală a recurentei, o va obliga pe aceasta să plătească intimaţilor D. şi E. suma de 4.726 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, potrivit documentelor justificative ataşate cererii din data de 15 noiembrie 2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 283/2020 din 3 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Obligă recurenta să plătească intimaţilor D. şi E., suma de 4.726 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2021.