Dismissing labor appeal for lack of current interest after subsequent completion of judgment operative part recording claim withdrawal

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 19 februarie 2020 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei de sancţionare disciplinară nr. 79/17.01.2020, prin care a fost sancţionat disciplinar cu sancţiunea avertismentului scris.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 3428/2020 din 23 iulie 2020, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. şi a anulat decizia de sancţionare nr. 79/17.01.2020; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 4500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Cercetând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că prin cererea depusă la data de 23 noiembrie 2020, ulterior declarării apelului, apelanta-pârâtă a declarat că înţelege să renunţe la calea de atac.

Prin decizia nr. 200/2021 din 20 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a luat act de renunţarea apelantei-pârâte S.C. B. S.R.L. la calea de atac a apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 3428 din 23 iulie 2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., în temeiul art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 13 septembrie 2021.

Recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a se lua cunoştinţă de renunţarea la judecată a intimatului-reclamant A..

S-a arătat că ambele părţi au înaintat la dosar cereri de renunţare, până la primul termen stabilit în cauză de către instanţa de apel.

Intimatul-reclamant şi-a manifestat intenţia de a renunţa la judecată, în timp ce pârâta a solicitat instanţei să ia act de renunţarea la calea de atac a apelului şi de acordul său cu privire la renunţarea intimatului.

Din lecturarea considerentelor deciziei atacate, rezultă că instanţa de judecată a soluţionat cauza, luând în considerare exclusiv cererea de renunţare înaintată de către pârâta S.C. B. S.R.L.

Aşadar, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, întrucât nu a soluţionat cererea de renunţare la judecată formulată de intimatul-reclamant A., ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

De altfel, recurenta-pârâtă apreciază că este incident şi motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., de vreme ce instanţa de apel nu a conferit nicio motivare pentru modul în care a înţeles să procedeze la soluţionarea cauzei, respectiv fără a avea în vedere şi cererea de renunţare la judecată formulată de către intimatul-reclamant (despre care face vorbire în partea introductivă a hotărârii).

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare la recursul promovat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L., prin care a solicitat să se constate că acesta a rămas fără obiect, întrucât prin decizia nr. 2134 din 14 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a completat dispozitivul deciziei civile nr. 200/20.01.2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.

Prin rezoluţia din 17 noiembrie 2021 s-a fixat termen la data de 3 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, întrucât procesul este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului, dată la care s-a pronunţat prezenta decizie.

Analizând recursul promovat în cauză, Înalta Curte constată că se impune a fi respins pentru următoarele considerente:

Instrumentul juridic procesual prin care se asigură protecţia dreptului subiectiv civil sau a unor situaţii ocrotite de lege este acţiunea civilă.

Conform art. 29 din C. proc. civ. "acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces".

Noţiunea de acţiune civilă trebuie interpretată extensiv, ca fiind ansamblul tuturor mijloacelor recunoscute de lege de realizare a dreptului la acţiune, instrument juridic prin intermediul căruia titularul dreptului poate porni procesul, se poate apăra şi demonstra afirmaţia din cuprinsul cererii. Sunt astfel de mijloace: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, excepţiile procesuale, cererile de probatorii, căile de atac, cererea de executare silită, contestaţia la executare silită, etc.

Articolul 32 alin. (1) din C. proc. civ. instituie regula potrivit căreia orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia întruneşte cumulativ cele 4 condiţii: capacitate procesuală, în condiţiile legi, calitate procesuală, formulează o pretenţie şi justifică un interes; aceste condiţii trebuie îndeplinite nu numai la declanşarea acţiunii civile prin sesizarea instanţei cu cererea de chemare în judecată, ci şi pentru punerea în mişcare a oricăreia dintre formele procesuale ce intră în conţinutul acţiunii: excepţii, căii de atac, executare silită. Partea care promovează acţiunea şi/sau căile de atac este obligată să respecte condiţiile de exercitare ale acţiunii, după caz, ale căilor de atac prevăzute de lege.

Interesul reprezintă una dintre condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune şi constă în folosul practic material sau moral urmărit pentru a se justifica punerea în mişcare şi soluţionarea procedurii judiciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

În speţă, ultima condiţie nu este îndeplinită, având în vedere că recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. nu mai are interes în susţinerea căii de atac exercitate împotriva deciziei nr. 200/2021 din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care se urmărea anularea acestei decizii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a se lua act de renunţarea la judecată a intimatului-reclamant A..

Aceasta, deoarece prin decizia nr. 2134/2021 din 14 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins ca nefondată excepţia tardivităţii şi s-a completat dispozitivul deciziei civile nr. 200 din 20 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cerere formulată de petenta S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul A., în sensul că: s-a luat act de renunţarea reclamantului A. la judecarea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 şi s-a anulat sentinţa civilă nr. 3428 din 23 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2020.

Aşadar, faţă de faptul că s-a completat dispozitivul deciziei atacate, prezentul recurs apare ca rămas fără interes, sancţiunea consacrată de jurisprudenţă fiind cea a respingerii căii de atac, întrucât excepţia lipsei de interes are caracter dirimant.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, raportat la dispoziţiile art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 200/2021 din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 200/2021 din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 februarie 2022.