Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2344/2021 AI generated

Suppression of cassation appeal in individual labor conflicts under amended Civil Procedure Code

Case Number Decizia nr. 2344/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby affirming the appellate court's decision that had upheld the lower court's rejection of the claim, leaving the dismissal of the employee's suit in force. The dispute involved an individual labor conflict where an employee sought unpaid seniority bonuses from a hospital, a labor inspection office, and a trade union, with the employer raising exceptions of statute of limitations and res judicata; the case was tried under the new procedural code following the entry into force of Law No. 310/2018. The court relied on the principle of legality of appeals and Article 483(2) of the Civil Procedure Code, as amended by Law No. 310/2018, which explicitly excludes appellate decisions in labor disputes from further appeal to the cassation court when the law provides that first-instance judgments are subject only to appeal, rendering the appellate decision final and unchallengeable at the highest jurisdiction.

Legislator headnote

AI generated

art. 494 din C. proc. civ, art. 24 C. proc. civ, art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011, art. 208 din Legea nr. 62/2011, art. 483 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ; Suppression of cassation appeal in individual labor conflicts under amended Civil Procedure Code: Spitalul Orăşenesc Buhuşi a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada 2006-2016 în temeiul art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, excepţia autorităţii lucrului judecat, faţă de sentinţa civilă nr. 481/2015 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2012, rămasă definitivă. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca nefondată a acţiunii.

Keywords

AI generated
labor disputes Civil Procedure Code statute of limitations res judicata conflict of jurisdiction procedural limitations

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă la 12 iulie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată în calitate de pârâţi Spitalul Orăşenesc Buhuşi, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău şi Federaţia "Sanitas" Bacău, solicitând obligarea acestora la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a neachitării sporului de vechime de 25% la salariul de bază, începând cu 01.01.2006 până la zi. Prin precizările depuse la dosar la data de 30.09.2019, la solicitarea instanţei, reclamantul arată că perioada pentru care solicită drepturile salariale este 2010- martie 2018.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Spitalul Orăşenesc Buhuşi a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada 2006-2016 în temeiul art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, excepţia autorităţii lucrului judecat, faţă de sentinţa civilă nr. 481/2015 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2012, rămasă definitivă. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca nefondată a acţiunii.

Prin sentinţa civilă nr. 264/2020 din 3 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a formulat apel prin care a solicitat admiterea apelului şi schimbarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii.

Prin decizia nr. 171/2021 din 10 martie 2021, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins apelul promovat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 264 din 03 iulie 2020 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Spitalul Orăşenesc Buhuşi, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău şi Federaţia Sanitas Bacău, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, la 26 aprilie 2021, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, anularea deciziei 171/2021 a Curţii de Apel Bacău şi trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul Bacău.

În motivare, autorul recursului a invocat încălcarea mai multor prevederi legale din Codul muncii, C. civ., Constituţia României, din Legea nr. 284/2010, Legea nr. 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010, O.U.G. nr. 19/2012, O.U.G. nr. 57/2015.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor-pârâţi Spitalul Orăşenesc Buhuşi şi Federaţiei Sanitas Bacău la 24 mai 2021, iar, intimatului Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău la 26 mai 2021.

La 3 iunie 2021, intimatul-pârât Spitalul "Prof. dr. Eduard Apetrei" Buhuşi a formulat întâmpinare, în termen legal, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

La 14 iunie 2021, întâmpinarea a fost comunicată recurentului.

Recurentul-reclamant nu a depus răspuns la întâmpinare.

Având în vedere că acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă la 12 iulie 2019, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, recursul nefiind, aşadar, supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimatul-pârât Spitalul "Prof. dr. Eduard Apetrei" Buhuşi, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi acesta presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speţă, reclamantul a învestit Tribunalul Bacău la 12 iulie 2019 cu o cerere în materia litigiilor de muncă, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, solicitând obligarea pârâţilor la plata unor diferenţe salariale rezultate ca urmare a neachitării sporului de vechime de 25% la salariul de bază.

Potrivit art. 1 lit. p) din Legea dialogului social nr. 62/2011, este considerat conflict individual de muncă - conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii care decurg din contractele individuale şi colective de muncă ori din acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, precum şi din legi sau din alte acte normative.

Aşadar, reclamantul a învestit instanţa cu un conflict individual de muncă, în sensul art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011.

Potrivit art. 208 din Legea nr. 62/2011 republicată, "conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal", iar conform art. 214 din acelaşi act normativ, "hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului".

Totodată, Legea nr. 62/2011 republicată prevede la art. 216 că "dispoziţiile prezentei legi referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ..".

Din analiza coroborată a textelor de lege anterior evocate, rezultă că hotărârile pronunţate în litigiile de muncă sunt supuse numai apelului.

Totodată, având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 mai sus-menţionată.

Aşadar, potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările şi completările ulterioare, "dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".

Aşadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de muncă, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia nr. 171/2021 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 171/2021 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 171/2021 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 noiembrie 2021.