Insurer's unstamped appeal annulled, increased damages award of 100,000 RON left standing

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Civilă la data de 4.12.2018, reclamantul A., prin reprezentantul legal - mama sa - B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. şi cu intervenienta forţat B., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 5.980 RON daune materiale şi 500.000 RON daune morale, cu aplicarea unor penalităţi de 0,2% pe fiecare zi de întârziere, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 466 din 11 decembrie 2019, Tribunalul Argeş, secţia Civilă, a admis în parte cererea şi a obligat pârâta la plata către reclamantul A. a sumei de 75.000 RON, reprezentând prejudiciu moral şi la plata sumei de 5.980 RON, reprezentând prejudiciu material; a fost obligată pârâta la plata unor penalităţi de întârziere de 0,2% din sumele menţionate, începând cu data de 4.12.2018 şi până la data de 25.09.2019, precum şi de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la achitarea efectivă; a fost obligată pârâta la plata sumei de 3.000 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 466 din 11 decembrie 2019 au formulat apel ambele părţi.

Prin decizia civilă nr. 211/A din 11 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au fost admise apelurile declarate de pârâta C. S.A. şi de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 466 din 11 decembrie 2019, pronunţate de Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2018; a fost schimbată sentinţa în parte, în sensul că a fost obligată pârâta să plătească daune morale în cuantum de 100.000 RON către reclamant, precum şi penalităţi de întârziere de 0,2% din sumele datorate pe zi de întârziere, începând cu cea de-a 11-a zi de la primirea hotărârii rămase definitive; a fost menţinută în rest sentinţa, cu privire la prejudiciul material; a fost obligată apelanta-pârâtă la plata către reclamant a sumei de 600 RON, cheltuieli de judecată; s-a luat act că apelanta-pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, C. S.A. a declarat recurs.

În susţinerea recursului, recurenta-pârâtă arată că instanţa de apel, prin hotărârea pronunţată a nesocotit jurisprudenţa în materie - cu privire la cuantumul daunelor morale şi a majorat cuantumul acestora peste oferta care a fost efectuată de recurentă în calitate de asigurător.

Recurenta susţine că daunele acordate reclamantului excedează limitelor prevăzute de Ghidul pentru acordarea daunelor morale întocmit de către F.V.P.S. - acesta oferind criterii obiective de cuantificare a daunelor raportat la jurisprudenţa instanţelor.

Totodată, recurenta consideră că daunele acordate reclamantului nu păstrează acel raport de rezonabilitate şi proporţionalitate cu dauna suferită şi că instanţa de apel nu a motivat şi nu a argumentat în suficientă măsură cuantumul daunelor morale acordate.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat.

Prin încheierea din 15 septembrie 2021 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Examinând cu prioritate aspectele legate de timbrarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în complet de filtru, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., prin reprezentantul legal - mama sa - B., a solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 5.980 RON daune materiale şi 500.000 RON daune morale, cu aplicarea unor penalităţi de 0,2% pe fiecare zi de întârziere, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă.

Prin decizia recurată, Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile declarate de pârâta C. S.A. şi de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 466 din 11 decembrie 2019, a fost schimbată sentinţa în parte, în sensul că a fost obligată pârâta să plătească daune morale în cuantum de 100.000 RON către reclamant, precum şi penalităţi de întârziere de 0,2% din sumele datorate pe zi de întârziere, începând cu cea de-a 11-a zi de la primirea hotărârii rămase definitive; a fost menţinută în rest sentinţa, cu privire la prejudiciul material; a fost obligată apelanta-pârâtă la plata către reclamant a sumei de 600 RON, cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza I coroborate cu cele ale art. 3 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON.

Totodată, prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, iar conform art. 32 şi art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, fiind datorate atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile legii.

Înalta Curte constată că recurentei-pârâte i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.652,5 RON prin adresa emisă la 3 septembrie 2020, comunicată la 9 septembrie 2020 şi că aceasta nu a formulat cerere de reexaminare.

Pentru aceste considerente şi văzând că până la data soluţionării căii de atac formulate, recurenta-pârâtă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.A. împotriva deciziei nr. 211/A din 11 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.A. împotriva deciziei civile nr. 211/A din 11 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 noiembrie 2021.