Bankruptcy liquidator's partial-nullity action reinstated; appellate annulment quashed and remanded for merits rehearing.

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1069 din data de 24 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, a respins excepţiile ridicate de pârâtul A., respectiv excepţia nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepţia tardivităţii formulării acţiunii, excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

A admis cererea formulată de S.C. B. S.A. prin lichidator judiciar C. în contradictoriu cu pârâţii D., E., F., A. şi G..

A constatat nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.11.2001şi a actului adiţional autentificat sub nr. x/8.07.2002 de BNP H. numai în ceea ce priveşte transferul dreptului de proprietate între S.C. B. S.A. şi S.C. I. S.R.L. a imobilului situat în Slobozia, judeţul Ialomiţa compus din teren având nr. cadastral x şi construcţie C1 - spaţiu comercial magazin florărie - având număr cadastral x - C1 intabulat în CF nr. x CF veche 6265.

A constatat nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/20.01.2006 de BNP H. încheiat între S.C. I. S.R.L. şi D. cu E., numai în ceea ce priveşte imobilul situat în Slobozia, judeţul Ialomiţa compus din teren aferent în suprafaţă de 133,73 mp şi construcţia P+1 - spaţiu comercial având la parter spaţiu vânzare, depozit flori, magazie, vestiar, spălător, 2 wc, cu o suprafaţă construită de 108,50 mp şi o suprafaţă utilă de 93,26 mp; şi la etaj spaţiu vânzare, magazie, vestiar, cu o suprafaţă construită de 121,36 mp şi o suprafaţă utilă de 93,26 mp cu nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x a localităţii Slobozia.

A constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.02.2012 de BNP J. - notar K. încheiat între D. şi E. privind acelaşi imobil.

A constatat nulitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. x/12 octombrie 2012 de L. încheiat între E. şi A..

A constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.11.2015 de M. între A. şi G. privind acelaşi imobil.

A obligat pe pârâtul G. să predea reclamantei S.C. B. Sa în insolvenţă imobilul în cauză.

Prin decizia nr. 1054/2020 din 7 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul formulat de către pârâţi A. şi G., a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta B. S.A. prin lichidator judiciar C., solicitând casarea deciziei atacată şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării.

În susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a invocat încălcarea principiului disponibilităţii şi a contradictorialităţii specifice procesului civil, omiţând faptul că reclamanta a investit instanţa cu o acţiune în nulitate de drept comun, iar o eventuala clarificare sub acest aspect nu a fost pusă în dezbaterea părţilor.

Totodată, a arătat faptul că instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că pârâta a încălcat dispoziţiile art. 205 şi 247 C. proc. civ. referitoare la modalitatea şi termenele de invocare a excepţiilor, fiind, chiar şi în aceste condiţii, analizate de prima instanţă, faptul că nu ar fi răspuns întrutotul şi punctual fiecărei excepţii neputând constitui o critică de nelegalitate aptă să conducă la anularea hotărârii.

Recurenta a indicat şi motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţinând că decizia este contradictorie întrucât instanţa a reţinut incidenţa procedurii speciale, ce ar fi antrenat cometenţa judecătorului sindic, dar a trimis spre rejudecare aceleiaşi instanţe de drept comun.

Prin întâmpinarea depusă la data de 31.12.2020, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea pronunţată la data de 21 mai 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de filtru a declarat admisibil în principiu recursul, invocând în mod suplimentar, în susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nerespectarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ. referitoare la soluţiile instanţei de apel.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată fondat recursul pentru următoarele considerente:

Pentru a-şi motiva soluţia pronunţată, Curtea de Apel a reţinut întemeiate criticile de nelegalitate ale sentinţei atacate, motivând, în esenţă, că instanţa de fond nu a respectat exigenţa privind motivarea hotărârii sale şi nu a răspuns tuturor excepţiilor invocate sau tuturor apărărilor formulate.

Astfel, Curtea de Apel a apreciat că, deşi a susţinut că dispoziţiile art. 79 şi 80 din Legea insolvenţei nu înlătură aplicabilitatea normelor generale, prima instanţă nu a precizat şi argumentele sale de ordin juridic care să susţină o astfel de soluţie, în condiţiile în care regula speciualibus generalia derogant, prevede că o reglementare specială derogă de la cea generală.

A reţinut totodată contradictorialitatea raţionamentului instanţei, care, în soluţionarea excepţiei netimbrării cererii de chemare în judecată, a apreciat că aceasta este scutită în considerarea dispoziţiilor art. 77 din Legea insolvenţei, deşi a reţinut că acţiunea este una întemeiată pe dreptul comun.

Curtea de Apel a imputat primei instanţe şi neanalizarea argumentelor pârâtei referitoare la excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acţiuni, la excepţia prescripţiei dreptului de a cere rectificarea de carte funciară sau la necesitatea dovedirii incidenţei cauzei ilicite şi efectul înscrierii de carte funciară.

Faţă de cele prezentate, se constată că instanţa de apel nu a analizat pe fond criticile apelanţilor, găsind întemeiată exclusiv aspectul considerat de nelegalitate referitor la nerespectarea de către prima instanţă exigenţelor privind motivarea hotărârii sale, în sensul că nu a răspuns tuturor excepţiilor invocate sau tuturor apărărilor formulate.

Curtea de Apel a apreciat că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar, constituind o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil în condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Fără a contesta de principiu aspectele evocate anterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că apelul are regimul unei căi de atac de reformare cu un caracter devolutiv, provocând o nouă judecată asupra fondului, conform art. 476 C. proc. civ.. Excepţia de la caracterul devolutiv o constituie situaţia expusă la art. 476 alin. (3) C. proc. civ., atunci când nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci anularea hotărârii de primă instanţă şi respingerea ori anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepţii sau trimiterea dosarului la instanţa competentă.

Totodată, potrivit art. 480 C. proc. civ., soluţia anulării sentinţei atacate intervine în ipotezele descrise de alin. (3) - (6). În cazul prevăzut de art. 480 alin. (3) C. proc. civ., reţinut ca incident în cauză, dacă se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul, excepţia constituind-o trimiterea spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.

Or, în dosarul de faţă, instanţa de apel a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe fără a analiza temeinicia criticilor apelantei sub aspectul soluţiei pronunţate, chiar dacă nu pot fi reţinute ca fiind întrunite condiţiile prevăzute la art. 476 alin. (3) şi art. 480 alin. (3) C. proc. civ., câtă vreme nicio excepţie nu a fost reanalizată, iar prima instanţă a pronunţat soluţia şi pe fondul cauzei.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496-497 rap. la art. 480 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, va casa decizia atacată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă B. S.A. prin lichidator judiciar C.. împotriva deciziei nr. 1054/2020 din 7 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A., E., D., G. şi F..

Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2021.