Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 189/2022 AI generated

Mandatory suspension of appeal for dual absence and lack of default judgment request under pension recalculation dispute

Case Number Decizia nr. 189/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s order to suspend the proceedings. The dispute arose from a pension recalculation claim where, after the lower court dismissed the action on the merits, the appellate court suspended the hearing pursuant to Article 411(1)(2) of the Code of Civil Procedure because neither party appeared at the hearing nor requested judgment in default. The Supreme Court held that the suspension was a mandatory procedural measure triggered by the absence of both legally cited parties and the lack of a written request for default judgment, ruling that the appellant’s claim of personal inability to attend did not negate the imperative nature of the suspension norms; consequently, the appellant did not challenge the legal conditions for suspension but instead improperly raised merits-based arguments, leaving the suspension in force and allowing for a potential reopening of the case under Article 415(1).

Legislator headnote

AI generated

art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 10 C. proc. civ, art. 222 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 415 pct. 1 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Mandatory suspension of appeal for dual absence and lack of default judgment request under pension recalculation dispute: The dispute arose from a pension recalculation claim where, after the lower court dismissed the action on the merits, the appellate court suspended the hearing pursuant to Article 411(1)(2) of the Code of Civil Procedure because neither party appeared at the hearing nor requested judgment in default. The Supreme Court held that the suspension was a mandatory procedural measure triggered by the absence of both legally cited parties and the lack of a written request for default judgment, ruling that the appellant’s claim of personal inability to attend did not negate the imperative nature of the suspension norms; consequently, the appellant did not challenge the legal conditions for suspension but instead improperly raised merits-based arguments, leaving the suspension in force and allowing for a potential reopening of the case under Article 415(1).

Keywords

AI generated
suspension of pension reopening of proceedings article of civil procedure mandatory personal hearing procedural orders default of party

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Cited as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded because the alleged ground of illegality was not applicable.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 1 februarie 2022

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 09 octombrie 2019, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să se dispună recalcularea drepturilor de pensie anticipată şi obligarea Casei de Pensii Sector 3 sa emită decizia de pensionare rectificativă care să ia în considerare stagiul său de cotizare din perioada 01.09.1984- 30.06.2019.

Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.

La 11 august 2020, reclamanta a precizat acţiunea, în sensul recalculării drepturilor de pensie cu luarea în considerare a stagiului de cotizare realizat în august- decembrie 2003, 2004, 2005, februarie- august 2006, februarie- martie 2008 şi octombrie- noiembrie 2008.

Prin sentinţa civilă nr. 5466 din 20.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, s-a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta A..

Prin încheierea de şedinţă din 18 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, suspendarea judecării apelului întrucât părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în cauză şi nu au formulat cerere de judecare în lipsă.

3. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta A., prin care învederează că nu a putut să se prezinte la şedinţa de judecată din 18 iunie 2021, din apel, întrucât a avut în îngrijire un bolnav în afara localităţii de desfăşurare a procesului.

În continuare, recurenta susţine că a depus la intimată declaraţiile pe care aceasta le reclamă ca fiind lipsă din dosarul de pensionare şi solicită recalcularea pensiei.

Cauza a fost înregistrată la 6 septembrie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019/a2.

La 25 ianuarie 2021, recurenta-reclamantă a reiterat pretenţiile formulate prin acţiunea introductivă şi a precizat că nu se poate prezenta la termenul de judecată acordat, din motive obiective.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiurilor de drept invocate, reţine următoarele considerente:

Criticile recurentei-reclamante împotriva încheierii de suspendare a judecăţii sunt încadrate, din oficiu, în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă.

Acest motiv de recurs este incident atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, "judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Solicitarea judecării cauzei în lipsa părţii legal citate constituie un atribut constitutiv al principiului disponibilităţii procesuale, care guvernează procesul civil şi care împiedică instanţa de judecată să procedeze la judecata cauzei în absenţa părţilor.

Normele evocate privind suspendarea determinată de lipsa părţilor au caracter imperativ, şi, în consecinţă, obligă instanţa să dispună suspendarea judecăţii, dacă niciuna dintre părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii şi nu s-a cerut judecarea în lipsă.

Din verificările efectuate în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, se constată că nici apelanta-reclamanta, prin cererea de apel şi nici intimata-pârâtă nu au formulat o cerere de judecare a cauzei în lipsa părţilor legal citate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de apel în mod corect a apreciat, la termenul din 18 iunie 2021, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., situaţie în care a făcut aplicarea măsurii suspendării judecăţii

Recurenta, de altfel, nu formulează critici în legătură cu neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci invocă existenţa unor motive personale care au justificat absenţa sa de la şedinţa de judecată.

Înalta Curte reţine, însă, că în virtutea dispoziţiilor art. 10 C. proc. civ. privind obligaţia părţilor în desfăşurarea procesului, potrivit cu care trebuie să contribuie la desfăşurarea procesului şi să urmărească finalizarea acestuia, recurenta-reclamantă nu a supus atenţiei instanţei sesizate cu calea devolutivă de atac o solicitare de amânare a cauzei, în temeiul art. 220 sau art. 222 C. proc. civ.

Prin urmare, măsura suspendării judecăţii apelului, întemeiată pe voinţa prezumată a părţilor de a nu mai continua judecata, în absenţa solicitării de judecată în lipsă, se impunea ca o măsură procesuală obligatorie, nefiind lăsată la aprecierea instanţei sesizate şi având ca efect întreruperea cursului judecăţii precum şi rămânerea procesului în nelucrare.

Înalta Curte constată, în acest context, că nu sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. privind nelegalitatea încheierii recurate, reluarea judecăţii apelului fiind posibilă în condiţiile legii, printr-o cerere de redeschidere a procesului făcută de una din părţi în temeiul art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

Totodată, criticile recurentei pe fondul apelului privind recalcularea pensiei nu pot fi primite în această etapă procesuală, în care se soluţionează recursul împotriva încheierii de suspendare a judecăţii apelului.

Constatând că motivul de nelegalitate reglementat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. nu este incident, Înalta Curte în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 18 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 18 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 februarie 2022.