Revision inadmissible for lack of party identity in contradictory moral damage decisions

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

I. Prin sentinţa nr. 114/2019 din 28 octombrie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, invocată de pârâta CEZ VÂNZARE S.A.

S-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei CEZ Vânzare S.A..

A fost obligată pârâta CEZ Vânzare S.A. la plata sumei de 30.000 RON, daune morale către reclamanta A..

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâta CEZ VÂNZARE S.A.

Prin încheierea nr. 8 din 4 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petenta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru dispuse în procedura prealabilă, în dosarul nr. x/2019, privind apelul declarat de pârâta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva sentinţei nr. 114/2019 din 28.10.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata reclamantă A..

II. Prin sentinţa nr. 1/2020 din 13 ianuarie 2020 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, s-au respins ca nefondate: excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamatei A.; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune - excepţii invocate de pârâtă. S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei B. S.A. (fostă C.), având ca obiect daune morale şi a fost obligată pârâta B. S.A. (C.) la plata sumei de 30.000 RON reprezentând daune morale către reclamanta A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta B. S.A. (FOSTA C.).

Prin încheierea nr. 17/2020 din 01 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petenta B. S.A. (FOSTA C.) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru dispuse în procedura prealabilă, în dosarul nr. x/2019, privind apelul declarat de pârâta B. S.A. (FOSTA C.) împotriva sentinţei nr. 1/2020 din 13.01.2020, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata reclamantă A., ca nefondată.

III. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la 01.07.2019 sub dosar nr. x/2019, reclamantul D. a chemat în judecată pârâta CEZ VÂNZARE S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 289.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat lui şi familiei sale, prin "folosirea în mod ilegal a firmei de recuperare creanţe E. S.R.L., în perioada 27.03.2013 - 23.11.2016".

Prin sentinţa nr. 124/12.11.2019, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 150.000 RON, reprezentând daune morale; a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 164/03.06.2020, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis apelul, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, curţii de apel.

Prin decizia nr. 393 din 17.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, s-a admis recursul declarat de recurentul-reclamant D. împotriva deciziei nr. 164/03.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă. S-a casat decizia atacată şi s-a trimis cauza spre o nouă judecată curţii de apel.

În temeiul art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, a fost obligată intimata-pârâtă CEZ VÂNZARE S.A. la plata sumei de 1.552,5 RON, reprezentând diferenţă de taxă judiciară de timbru datorată pentru judecarea apelului.

IV. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia II-a civilă la 13 ianuarie 2015 sub nr. x/2015, reclamantul D. a chemat-o în judecată pe pârâta C., solicitând obligarea acesteia la plata de despăgubiri morale în cuantum de 25.000.000 RON, reprezentând daune morale pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului şi familiei sale prin întreruperea abuzivă a furnizării energiei electrice pentru locuinţa sa pentru perioada 12 februarie 2014 - 12 decembrie 2014.

Cererile de chemare în judecată formulate de reclamant şi împotriva pârâtelor CEZ VÂNZARE şi CEZ ROMÂNIA fie separat, fie împreună pentru diferite perioade de timp au fost conexate ulterior la dosarul nr. x/2015.

Prin sentinţa civilă nr. 51 din 10 aprilie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D., în contradictoriu cu pârâtele CEZ VÂNZARE S.A., C. şi CEZ ROMÂNIA S.A., iar pârâtele au fost obligate la plata sumei de 10.000 RON fiecare, reprezentând daune morale, către reclamantul D., pentru perioadele menţionate în considerentele sentinţei, în privinţa fiecărei pârâte.

Împotriva sentinţei civile nr. 51 din 10 aprilie 2018 au declarat apeluri reclamantul D. şi pârâtele B. S.A. (fostă C.), CEZ VÂNZARE S.A. şi CEZ ROMÂNIA S.A.

Prin decizia civilă nr. 1217/2018 din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă au fost respinse apelurile declarate de reclamantul D. împotriva acestor încheieri precum şi apelurile declarate de reclamant şi de pârâte împotriva sentinţei nr. 51 din 10 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

A fost admis apelul declarat de pârâta CEZ ROMÂNIA S.A., fiind schimbată în parte sentinţa, acţiunea fiind respinsă faţă de CEZ ROMÂNIA S.A. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

În ceea ce priveşte apelurile declarate împotriva încheierilor din 27 noiembrie 2017, 12 octombrie 2015, 30 octombrie 2017, 25 octombrie 2017, 31 ianuarie 2018, 27 aprilie 2015, 4 mai 2015, instanţa de apel a reţinut că acestea sunt nefondate.

Prin decizia nr. 1272 din 07.07.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2015, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D. şi de pârâtele CEZ VÂNZARE S.A. şi B. S.A. (fostă C.) împotriva deciziei civile nr. 1217/2018 din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

V. Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, la 17.05.2017, sub dosar nr. x/2017, reclamantul D. a chemat în judecată pârâta C. (B.), solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 350.000 euro cu titlu de despăgubiri, reprezentând prejudiciu moral cauzat reclamantului şi familiei sale prin debranşarea locuinţei de la reţeaua de energie electrică în perioada 03.11.2015 - 01.03.2016.

Prin cererea depusă în data de 31.08.2017 şi înregistrată la Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă sub dosar nr. x/2017, acelaşi reclamant a chemat în judecată pârâta CEZ Vânzare S.A., solicitând obligarea acesteia la plata despăgubirilor morale în sumă de 30 milioane euro, reprezentând prejudiciul moral cauzat prin întreruperea abuzivă a furnizării energiei electrice în perioada 31.08.2016 - 29.09.2016.

Prin încheierea de şedinţă din data de 20 februarie 2018 tribunalul a dispus conexarea dosarului nr. x/2017 la dosarul nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 38/20.03.2018 Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul D., împotriva pârâtelor C. - B. S.A. şi CEZ VÂNZARE S.A.

Împotriva încheierii de conexare a declarat apel doar reclamantul, iar împotriva sentinţei au declarat apel atât reclamantul, cât şi societăţile pârâte.

Prin decizia civilă nr. 1218/11.12.2018 Curtea de Apel Craiova, deşi a respins apelul formulat de reclamant împotriva încheierii din data de 20 februarie 2018, a admis apelurile pârâtelor, a anulat sentinţa nr. 38/20.03.2018 şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2017*.

Prin sentinţa nr. 46/2019 din 16 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C. - B. S.A., a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul D., împotriva pârâtelor C. - B. S.A. şi CEZ VÂNZARE S.A., pârâta C. - B. S.A. fiind obligată la plata sumei de 100.000 RON despăgubiri civile reprezentând daune morale, iar pârâta CEZ VÂNZARE S.A. la plata sumei de 25.000 RON cu acelaşi titlu. Totodată, s-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâtele C. - B. S.A. şi CEZ VÂNZARE S.A.

Prin decizia nr. 12/21.01.2020 Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis apelurile pârâtelor, a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea faţă de pârâta B. S.A. şi a admis-o doar în parte faţă de pârâta CEZ VÂNZARE S.A., obligând-o pe aceasta din urmă la plata sumei de 1.000 RON către reclamant, cu titlu de daune morale pentru perioada 31.08.2016 - 29.09.2016. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei tribunalului, iar intimatul-reclamant a fost obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel către apelanta CEZ VÂNZARE S.A.

Împotriva acestei decizii, reclamantul D. şi CEZ VÂNZARE S.A. au declarat recurs.

Prin decizia nr. 1297 din 25.05.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2017, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul D. şi de pârâta CEZ VÂNZARE S.A. împotriva deciziei civile nr. 12/2020 din 21 ianuarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul D. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, acesta a susţinut că decizia atacată este dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 197 teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, ceea ce a dus la păgubirea bugetului statului cu suma de 2030 RON, compusă din suma de 1.452,5 RON, ce trebuia achitată de B. S.A. (fostă C.) şi suma de 577,5 RON, ce trebuia achitată de CEZ VÂNZARE S.A., în apel.

Arată că, în recurs, CEZ VÂNZARE S.A. trebuia să timbreze cererea de recurs cu suma de 137,5 RON pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ.

Revizuentul a invocat faptul că decizia atacată este contradictorie cu încheierea nr. 8/04.03.2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, încheierea nr. 17/01.07.2020, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosar nr. x/2019, precum şi cu decizia nr. 393/17.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, prin care s-a reţinut caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată.

Dintr-un alt punct de vedere, revizuentul a invocat contrarietatea dintre decizia atacată şi decizia nr. 1272/07.07.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2015, prin care instanţa supremă a stabilit în mod definitiv şi irevocabil existenţa faptelor ilicite săvârşite cu intenţie, cu vinovăţie şi rea credinţă de recurentele-pârâte, în formă continuă şi continuată, timp de 4 ani de zile în care au ţinut familia revizuentului în beznă.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimatelor CEZ VÂNZARE S.A. şi B. S.A. (fostă C.) la 30.06.2021 .

La 27.07.2021, intimata CEZ VÂNZARE S.A. a depus, la dosar, întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca netemeinică şi nelegală.

Întâmpinarea a fost comunicată revizuentului care a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la 17.05.2017, conform înscrisului de la dosar nr. x/2017 al Tribunalului Gorj.

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Pentru a exista identitate de părţi, este necesar ca părţile din dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se cere să fie identice cu cele din dosarele în care s-au pronunţat hotărârile în raport cu care se invocă existenţa unei contrarietăţi.

Instanţa supremă observă că dosarul nr. x/2015 a avut ca şi părţi pe reclamanta A. şi pe pârâta CEZ VÂNZARE S.A., dosarul nr. x/2015 pe reclamanta A. şi pe pârâta B. S.A. (fostă C.), dosarul nr. x/2019 a avut ca şi părţi pe reclamantul D. şi pe pârâta CEZ VÂNZARE S.A., dosarul nr. x/2015 a avut ca şi părţi pe reclamantul D. şi pe pârâtele B. S.A. (fostă C.), CEZ VÂNZARE S.A. şi CEZ ROMÂNIA S.A., în timp ce dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se cere, nr. 3079/95/2017*, a avut ca şi părţi pe reclamantul D. şi pe pârâtele B. S.A. (fostă C.) şi CEZ VÂNZARE S.A.

În speţă nu se poate reţine contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identităţii de părţi făcând de prisos analizarea celorlalte condiţii impuse de norma legală.

În contextul în care chestiunile examinate în cele cinci litigii s-au analizat prin raportare la părţi distincte, nu se poate pune problema existenţei unor hotărâri contradictorii sau a imposibilităţii executării lor, astfel încât să fie posibilă admiterea unei căi extraordinare de atac şi repunerea în discuţie a unor aspecte tranşate prin hotărâre definitivă.

De altfel, prin decizia a cărei revizuire se cere nu se putea încălca autoritatea de lucru judecat a încheierilor nr. 8 din 4 martie 2020 (dosar nr. x/2019 al Curţii de Apel Craiova) şi nr. 17 din 1 iulie 2020 (dosar nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova), întrucât decizia a cărei retractare se cere nu vizează caracterul timbrabil al vreunei cereri, aspect analizat anterior, în procedura de filtru.

În mod evident, între decizia a cărei revizuire se cere şi cele invocate ca având autoritate de lucru judecat în raport cu aceasta (deciziile nr. 393/2021, nr. 1272/2020 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) nu există nici identitate de obiect, cererile ce au făcut obiectul acestor cauze vizând despăgubiri pentru acoperirea de prejudicii morale cauzate în perioade diferite de timp.

Prin urmare, decizia civilă nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, nu încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 8/04.03.2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2019, încheierii nr. 17/01.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, deciziei civile nr. 393/17.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 sau a deciziei nr. 1272/07.07.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2015.

Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din acelaşi act normativ, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge revizuirea formulată de revizuentul D. împotriva deciziei nr. 1297 din 25 mai 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2021.