Inadmissibility of second-level appeal against final appellate dismissal and judicial fine for abusive procedural conduct

Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 30 septembrie 2020, sub dosar nr. x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, pentru nerespectarea art. 86 din Legea nr. 127/2019.

Prin încheierea din 26 octombrie 2020, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, instanţa constatând că până la data de 19 octombrie 2020, când s-a împlinit termenul de 10 zile, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind completarea cererii de chemare în judecată, considerente pentru care, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere şi faptul că lipsurile constatate sunt de natură să impieteze asupra bunei desfăşurări a procesului.

La data de 11 noiembrie 2020, numita B. a formulat cerere de reexaminare solicitând să se constate că au fost depuse în termen înscrisurile pe care instanţa a dispus să fie ataşate în dosarul privind pe reclamanta A., cererea fiind formulată în calitate de reprezentat al C..

Prin încheierea de şedinţă din data de 26 noiembrie 2020, în dosarul asociat nr. x/2020, instanţa a respins cererea de reexaminare.

La data de 17 decembrie 2020, petenta B., în calitate de reprezentant al C., a formulat o nouă cerere de reexaminare, împotriva aceleiaşi încheieri.

Prin încheierea pronunţată la data de 21 februarie 2021 de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2020 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de reexaminare formulată de petenta B..

Prin cererea înregistrată la data de 5 martie 2021 pe rolul Curţii de Apel Craiova, petenta B., în calitate de reprezentant al C., a formulat o nouă cerere de reexaminare împotriva încheierii de şedinţă din 26 octombrie 2020, dată în dosarul nr. x/2020.

Curtea de Apel Craiova a înaintat, administrativ la 5 martie 2021, Tribunalului Dolj cererea petentei B., cauza fiind înregistrată, ca şi cerere de reexaminare, sub nr. x/2020/a 3.

Prin încheierea din 16 aprilie 2021, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020 a respins ca inadmisibilă cererea de reexaminare formulată de B. împotriva încheierii din 26 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul x/2020

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta A., prin reprezentant B., criticând-o pentru netemeinice şi nelegalitate.

Prin decizia nr. 12 din 9 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A., prin reprezentant B. împotriva încheierii din data de 16 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, de către Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. prin reprezentant B. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei atacate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată în scris şi depusă la dosar.

Prin întâmpinarea, depusă la 22 septembrie 2021, intimatul-pârât Guvernul României a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, în raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii de filtru.

La termenul din 27 ianuarie 2021, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reţinut următoarele:

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în legislaţia noastră fiind exclusă posibilitatea legală a declarării recursului la recurs.

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 16 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, de către Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, astfel că, decizia atacată conform art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este definitivă.

Caracterul definitiv conferit acestei decizii, prin reglementarea legală, exclude posibilitatea declarării căii de atac a recursului.

În consecinţă, decizia pronunţată de instanţa de recurs fiind definitivă, ea nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Conform art. 457 din C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

În consecinţă, faţă de considerentele precedente, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În acest context, Înalta Curte apreciază că în speţă sunt incidente dispoziţiile legale ce prevăd unele sancţiuni referitoare la încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON, "introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice".

Conform art. 12 C. proc. civ.:

"drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi. Partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare. De asemenea, partea care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiile procesuale răspunde potrivit alin. (2)".

Dreptul subiectiv civil al unei persoane reprezintă "posibilitatea recunoscută de lege subiectului activ în virtutea căreia acesta poate, în limitele dreptului şi a moralei, să aibă o anumită conduită, să pretindă o conduită corespunzătoare de la subiectul pasiv şi să ceară concursul forţei coercitive a statului în caz de nevoie".

Liberul acces la justiţie nu trebuie interpretat ca un drept absolut în sensul că odată recunoscut i se permite petentului să ignore orice alte obligaţii în legătură cu justiţia.

Pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă, iar nu în spirit abuziv, şicanator, vexator pentru magistraţi ori pentru instanţă.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că recurenta A. prin formularea mai multor căi de atac extraordinare împotriva unor hotărâri soluţionate pe excepţie, îşi exercită acest drept procesual în mod abuziv şi contrar scopului pentru care acesta a fost recunoscut de lege şi de art. 12 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., iar în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. va dispune amendarea acesteia cu suma de 300 RON.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 12 din 9 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi va dispune amendarea acesteia cu suma de 300 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă, în contradictoriu cu intimatul-pârât GUVERNUL ROMÂNIEI.

Dispune amendarea recurentei cu suma de 300 RON.

Definitivă în ceea ce priveşte recursul.

Cu drept de reexaminare în 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte amenda.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2022.