Inadmissibility of cassation in social insurance pension recalculation disputes under exclusive appeal jurisdiction

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 05.02.2020, pe rolul Tribunalului Argeş, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Argeş solicitând obligarea acesteia să-i recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea câştigurilor salariale brute realizate, menţionate în adeverinţa nr. x/25.06.2018 emisă de S.C. B. S.R.L.

Prin sentinţa civilă nr. 223 din 19 ianuarie 2021, Tribunalul Argeş a admis acţiunea, a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului luând în considerare câştigurile salariale brute menţionate în adeverinţa nr. x/25.06.2018 eliberată de S.C. B. S.R.L., precum şi să-i plătească reclamantului diferenţele de drepturi de pensie aferente acestei recalculări începând cu data de 01.12.2019.

Împotriva sentinţei a formulat apel pârâta Casa Judeţeană de Pensii Argeş.

Prin decizia civilă nr. 2981/2021 din 17 iunie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis apelul formulat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Argeş, împotriva sentinţei civile nr. 223/2021 din 19 ianuarie 2021 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2020, intimat fiind reclamantul A., a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1), pct. 5 şi 6 C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei nr. 2981/17.06.2021, obligarea Casei Judeţeane de Pensii Argeş la recalcularea pensiei conform Legii nr. 263/2010 republicată, art. 2 lit. c), privind principiul contributivitatii şi art. 165 din lege, deciziile nr. 19/2011 şi nr. 19/2012, date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, obligatorii conform art. 517 C. proc. civ. şi obligarea Casei Judeţeane de Pensii Argeş la plata sumelor reţinute din pensie în totalitate.

Recurentul susţine că instanţa în mod greşit a considerat că nu a plătit C.A.S-ul la valoarea salariului brut încasat cât a lucrat conform adeverinţei nr. x/25.06.2018 şi că au fost persoane care au beneficiat de neplata C.A.S.-ului, fără a menţiona dacă recurentul a fost scutit sau nu. De altfel, consideră că instanţa nu a verificat dacă a plătit sau nu C.A.S.-ul, recurentul arătând că va prezenta instanţei adresa de la C.A.S. Piteşti din care o să rezulte că a plătit contribuţia la zi.

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Argeş nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Recursul formulat în cauză vizează decizia civilă nr. 2981/2021 din 17 iunie 2021, prin care Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis apelul formulat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Argeş, împotriva sentinţei civile nr. 223/2021 din 19 ianuarie 2021 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2020 şi a schimbat sentinţa în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamantul A..

Acţiunea în care a fost pronunţată hotărârea recurată vizează un litigiu de asigurări sociale prin care reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Argeş să-i recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea câştigurilor salariale brute realizate, menţionate în adeverinţa nr. x/25.06.2018 emisă de S.C. B. S.R.L.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza I din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite."

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei.

De altfel, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. prevăd că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Prin urmare, decizia civilă nr. 2981/2021 din 17 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, care a făcut obiectul cererii de recurs, este definitivă.

Astfel, din interpretarea coroborată a normelor legale precitate rezultă că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi cenzurată în calea de atac a recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând dispoziţiile dispoziţiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2981/2021 din 17 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 2981/2021 din 17 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ARGEŞ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2022.