Pension recalculation appeal dismissed as inadmissible due to non-reviewable appellate ruling

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, la data de 20.09.2019, sub nr. x/2019, precizată ulterior, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei cu nr. 106990 din 19.08.2019 emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului prin valorificarea veniturilor suplimentare atestate prin Adeverinţa cu nr. x din 27.06.2019 emisă de SDEE Transilvania Sud - SDEE Covasna.

Prin sentinţa civilă nr. 68/MAS din 11 februarie 2021, Tribunalul Covasna a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna; a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul A..

Prin decizia civilă nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins apelul declarat de contestatorul A., împotriva sentinţei civile nr. 68/MAS din 11 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr. x/2019

Împotriva deciziei civile nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, recurentul A. a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul susţine, în esenţă, că atât decizia pronunţată de instanţa de apel, cât şi sentinţa tribunalului nesocotesc prevederile Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 466/23.09.2014 şi Deciziei nr. 19/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit cărora sunt stabilite principii diferite mai permisive decât art. 165 a Legii nr. 263/2010, text legal care în opinia celor două instanţe s-ar goli de conţinut dacă s-ar aplica prevederile CCR si ICCJ precizate.

Recurentul arată că cerinţele privind existenţa adeverinţei, stabilirea şi virarea cotei de asigurări sociale cerută de lege şi plata acestora sunt îndeplinite, fiind îndeplinită şi cea de a treia condiţie (a face parte din baza de calcul al punctului de pensie), prin urmare nu există niciun impediment privind aprobarea solicitării de recalculare.

Consideră că instanţa în mod greşit a constatat că pentru câştigurile realizate şi netrecute în Cartea de Muncă nu s-a calculat şi nu s-a plătit contribuţia de asigurări sociale. Or, dacă s-ar fi ţinut cont de conţinutul înscrisurilor depuse de recurent la tribunal în data de 13.11.2020 (precizări) şi în data de 28.12.2020 (întâmpinare la nota de şedinţă), instanţa ar fi reţinut că cele trei condiţii de recalculare a pensiei au fost îndeplinite.

Totodată, niciun câştig salarial suplimentar înscris în Cartea de Muncă sau neînscris, dar evidenţiat printr-o adeverinţă nu s-a acordat dintr-un alt fond decât cel salarial, pentru acestea s-au calculat, reţinut şi virat cota de asigurări sociale prevăzută de lege. Cu alte cuvinte, câştigul salarial brut sau net este baza de calcul a pensiei.

Recurentul mai arată că argumentarea Curţii de Apel Braşov potrivit căreia în sentinţa Tribunalului Covasna judecătorul trebuia să analizeze toate petiţiile acţiunii, fără a fi necesar ca instanţa să răspundă concret la fiecare susţinere a părţii, nu poate fi primită, întrucât noţiunea de câstig salarial nu trebuie confundată cu fondul pentru pensia suplimentară, iar prevederea pct. 16 a Deciziei nr. 466/23.09.2004 a Curţii Constituţionale a României privind stabilirea dacă o anume sumă a făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiei a fost interpretată în favoarea Casei de Pensii; neluarea în considerare a unora din principiile formulate în decizia ICCJ şi hotărârea CCR ar avea drept consecinţă încălcarea principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului şi crearea unor noi discriminări mărind şi numărul inechităţilor.

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Covasna nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Recursul formulat în cauză vizează decizia nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin care a fost respins apelul declarat de contestatorul A., împotriva sentinţei civile nr. 68/MAS din 11 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Covasna, în dosarul civil nr. x/2019

Acţiunea în care a fost pronunţată hotărârea recurată vizează un litigiu de asigurări sociale prin care reclamantul A. a solicitat anularea Deciziei cu nr. 106990 din 19.08.2019 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna şi obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului prin valorificarea veniturilor suplimentare atestate prin Adeverinţa cu nr. x din 27.06.2019 emisă de SDEE Transilvania Sud - SDEE Covasna.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza I din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite."

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei.

De altfel, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. prevăd că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Prin urmare, decizia civilă nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, care a făcut obiectul cererii de recurs, este definitivă.

Prin urmare, din interpretarea coroborată a normelor legale precitate rezultă că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi cenzurată în calea de atac a recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1410/Ap/2021 din 10 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII COVASNA.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2022.