Lack of motivation in suspension of proceedings under Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code for dependency on another lawsuit

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 879 din 17 decembrie 2020, Tribunalul Buzău a respins acţiunea reclamantului A., ca neîntemeiată; de asemenea, a respins capătul de cerere privind obligarea la plata dobânzii legale, ca neîntemeiat, a admis cererea de intervenţie accesorie şi a respins cererea privind cheltuielile de judecată formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti.

Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin încheierea din data de 9 iunie 2021, în baza art. 413 (1) pct. 1 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecăţii apelului declarat de reclamantul A. pentru membrii de sindicat împotriva împotriva sentinţei civile nr. 879 pronunţată la data de 17 decembrie 2020 de Tribunalul Buzău, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Buzău, secţia I civilă.

Împotriva încheierii de suspendare din data de 9 iunie 2021, recurenta-pârâtă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău a formulat recurs, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

In motivarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a susţinut, că, în fapt, instanţa de apel a suspendat judecarea cauzei invocând prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, cu modificările şi completările ulterioare, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, fără a se face nicio altă motivare asa cum prevede C. proc. civ.

In acest sens, a susţinut recurenta-pârâtă, textul de lege invocat de instanţa de judecată stabileşte că judecata unei cauze poate fi suspendată atunci când dezlegarea respectivei cauze depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenşa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

Referitor la prezenta cauza, aflata in stadiul de apel, recurenta a susţinut că judecarea de către tribunal s-a realizat cu aplicarea corecta a prevederilor legale din domeniul salarizării personalului bugetar, în speţă a Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum si a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţionala de funcţii bugetare "Sănătate si asistenta sociala", în conformitate cu art. 14, alin. (1) lit. a) din Cap. II din Anexa nr. II si a reglementărilor cadru aprobate prin H.G. nr. 569/2017 şi H.G. nr. 153/2018.

De asemenea, recurenta a susţinut că nu are calitate procesuală în dosarul nr. x/2021 de pe rolul Tribunalului Buzău, invocat ca temei al suspendării, neavând posibilitatea de a cunoaşte cererile formulate de reclamant şi de a formula apărări în respectiva cauză. Prin urmare, în relaţia angajator (D.G-A.S-P.C. Buzău) - salariaţi, acordarea sporurilor salariale ale acestora din urmă constituie în mod exclusiv obiectului prezentului dosar.

A considerat recurenta că suspendarea judecaţii apelului declarat in prezenta cauza este de natură a conduce la tergiversarea soluţionării definitive a dosarului nr. x/2019, având ca obiect litigii de munca, mai ales ca apelantul nu a adus niciun nou argument in motivarea sa.

A solicitat recurenta să se constate că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. l C. proc. civ. pentru a dispune suspendarea judecăţii, întrucât soluţia ce urmează a se pronunţa în acest dosar, nu depinde de hotărârea care se va da în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2021

In drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 414 din C. proc. civ., republicat, cu modificările si completările ulterioare, recurenta solicitând admiterea recursului şi casarea în tot a încheierii recurate.

Intimatul-reclamant A., pentru membrii de sindicat menţionaţi, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei nulităţii cererii de recurs, având în vedere art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea ca nefondat a recursului.

Înalta Curte, analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiurilor de drept invocate, reţine următoarele considerente:

Prioritar, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-reclamant, întrucât din expunerea argumentelor prezentate în cuprinsul cererii de recurs se constată că există critici de nelegalitate ce pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, deşi recurenta-pârâtă nu invocă în mod expres motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., din felul în care au fost dezvoltate argumentele în cadrul cererii rezultă incidenţa acest motiv de recurs, astfel încât calea extraordinară de atac va fi analizată din această perspectivă.

In argumentarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că instanţa de judecată a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Buzău, invocând prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., fără a se face nicio altă motivare aşa cum prevede C. proc. civ.

Verificând încheierea instanţei de apel prin prisma criticilor invocate, se constată că aceasta nu conţine o dezvoltare corespunzătoare a motivelor pentru care instanţa a considerat că se impune măsura suspendării judecării cauzei.

Astfel, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata pricinii poate fi suspendată când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

Fiind în prezenţa unui caz de suspendare facultativă, este necesar ca din încheierea atacată să rezulte considerentele pentru care instanţa a apreciat că dezlegarea pricinii de faţă depinde de soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, respectiv să fie prezentate motivele pentru care dezlegarea acesteia depinde de soluţia ce va fi dată în acel dosar.

Or, încheierea din 9 iunie 2021 nu cuprinde considerentele pe care se întemeiază, instanţa de apel rezumându-se la simpla dispunere a măsurii suspendării, fără a indica raţionamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluţia de temporizare a cursului judecăţii.

Prin urmare, încheierea recurată este una nemotivată, simpla apreciere a instanţei de apel, în sensul că dezlegarea pricinii depinde de soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzău, fără a fi însoţită de prezentarea unui raţionament propriu care să fi condus în mod logic la adoptarea soluţiei din dispozitiv, nu este în măsură a satisface exigenţele motivării unei hotărâri judecătoreşti.

Lipsa motivării încheierii recurate nu permite analiza de legalitate a acestei hotărâri, instanţa de control judiciar neputând examina în ce măsură este îndeplinită condiţia legăturii dintre soluţia ce urmează a fi pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Buzău şi soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză.

Considerentele expuse mai sus impun concluzia că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., care poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speţă, Înalta Curte constată că încheierea instanţei de apel nu a fost motivată, astfel încât, coroborat cu principiile şi regulile de drept substanţial şi procesual, să conducă în mod logic la soluţia pronunţată şi să permită realizarea controlului judiciar.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău împotriva încheierii din 9 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, va casa încheierea recurată şi va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-reclamant.

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BUZĂU împotriva încheierii din 9 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Casează încheierea recurată şi trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2022.