Appeal dismissed as time-barred; appellate ruling on lack of standing and inadmissible counterclaim upheld
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as time-barred, thereby upholding the appellate decision that had rejected the appellant's appeal on the merits; the lower court's prior rulings—dismissing the main action for lack of standing and the counterclaim as inadmissible—remain in force. The appellant had challenged an appellate judgment in a civil commercial dispute after its initial claim was dismissed for lack of active procedural standing and its counterclaim was rejected as inadmissible. The court based its decision on procedural time limits: under Articles 485(1), 181(1)(2), 182, and 183 of the Civil Procedure Code, the 30-day appeal period ran from the notification of the appellate decision on 21 December 2021, and the appeal filed on 25 January 2022 was late; since no request for reinstatement of the time limit was made under Article 186, the court applied Article 185(1), which mandates forfeiture of the procedural right and nullity of the late act. The request for litigation costs by the respondent was rejected as unproven under Articles 452 and 249 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 183 din C. proc. civ, art. 186 din C. proc. civ, art. 185 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal dismissed as time-barred; appellate ruling on lack of standing and inadmissible counterclaim upheld: The appellant had challenged an appellate judgment in a civil commercial dispute after its initial claim was dismissed for lack of active procedural standing and its counterclaim was rejected as inadmissible. The court based its decision on procedural time limits: under Articles 485(1), 181(1)(2), 182, and 183 of the Civil Procedure Code, the 30-day appeal period ran from the notification of the appellate decision on 21 December 2021, and the appeal filed on 25 January 2022 was late; since no request for reinstatement of the time limit was made under Article 186, the court applied Article 185(1), which mandates forfeiture of the procedural right and nullity of the late act. The request for litigation costs by the respondent was rejected as unproven under Articles 452 and 249 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as time-barred.
Applied to enforce the consequence of missing the deadline, which led to the dismissal order.
Cited in the reasoning for rejecting the request for litigation costs due to lack of proof.
Cited in the reasoning regarding the burden of proof in the costs request.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 mai 2022
Asupra recursului cu care a fost învestită, reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 518 din 4 martie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei-pârâte S.C. A. S.R.L. în formularea acţiunii principale, invocată de pârâta-reclamanta S.C. B. S.R.L., a respins acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă în cauză, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale şi a respins cererea-reconvenţională formulată de pârâta reclamanta S.C. B. S.R.L. ca inadmisibilă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1716 A din 29 octombrie 2021 a respins apelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L. ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
La 31 martie 2022, intimatul-pârât a formulat întâmpinare la recurs, solicitând respingerea acestuia.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia tardivităţii recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că:
Potrivit dispoziţiilor art. 485 alin. (1) teza I din C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., atunci când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.
Totodată, potrivit art. 182 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., termenul care se socoteşte pe zile se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură, cu excepţia situaţiei în care este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, când termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
Înalta Curte constată că decizia atacată a fost comunicată recurentei la data de 21 decembrie 2021, iar recursul a fost declarat de aceasta la 25 ianuarie 2022, data poştei, cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege.
Dând eficienţă prevederilor art. 182 şi art. 183 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea autoarei căii de atac a fost depusă după expirarea termenului de 30 zile.
De asemenea, se reţine că recurenta-reclamantă nu a solicitat repunerea în termenul pentru exercitarea căii de atac a recursului, în condiţiile art. 186 din C. proc. civ.
Aşa fiind, recursul a fost declarat după împlinirea termenului, împrejurare care atrage incidenţa art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia nerespectarea termenului stabilit pentru exercitarea unui drept procesual atrage decăderea părţii din exercitarea dreptului, actul de procedură afectat de acest viciu fiind lovit de nulitate.
Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit art. 6 paragraf 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor termene procedurale servind unei juste şi previzibile administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge ca tardiv recursul.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul C. va fi respinsă ca nefondată, deoarece acesta nu a făcut dovada cheltuielilor suportate în faza procesuală a recursului, deşi sarcina probei îi revenea în aplicarea prevederilor art. 452 raportate la cele ale art. 249 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1716A din 29 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia VI-a civilă.
Respinge ca nefondată cererea intimatului C., de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2022.