Inadmissibility of cassation in social insurance pension recalcation disputes due to statutory exclusion of the remedy.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, leaving the lower appellate court’s judgment, which had rejected the claimants' suit, final and binding. The dispute concerned a challenge by a group of individuals to the County Pension House, seeking the recalculation or revision of their pension rights based on a specific pension point value established by recent legislative amendments. The decisive legal basis for the decision was the principle of the legality of appeals, specifically Article 483(2) of the Code of Civil Procedure in conjunction with Article 155(2) of Law No. 263/2010, which expressly excludes appeals against final judgments in social insurance matters from being subject to further cassation, thereby rendering the appellate decision definitive and immune from further judicial review at the highest level.
Legislator headnote
AI generatedart. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019, art. 141 din Legea nr. 127/2019, art. 248 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation in social insurance pension recalcation disputes due to statutory exclusion of the remedy: Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 mai 2022
Asupra recursului de faţă, constată şi reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă la 16 septembrie 2020, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la recalcularea sau revizuirea drepturilor de pensie, prin aplicarea unui punct de pensie în valoare de 1.775 RON, conform art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019.
În drept, au invocat dispoziţiile art. 141 din Legea nr. 127/2019 şi cele ale Legii nr. 6/2020.
Prin încheierea din 14 decembrie 2020, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a dispus amânarea judecării cauzei la 1 februarie 2021, iar ulterior prin încheierea din 1 februarie 2021, a amânat pronunţarea la 9 februarie 2021.
Prin sentinţa civilă nr. 3678 din 9 februarie 2021, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au declarat apel, care a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr. 1251/AS din 8 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii, reclamanţii au declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
În motivare, recurenţii au reiterat situaţia de fapt, au prezentat evoluţia litigiului în etapele procesuale anterioare şi au susţinut că pârâta nu a respectat normele legale, iar instanţele de fond le-au ignorat solicitările.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.
În cauză, decizia civilă nr. 1251/AS din 8 septembrie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, a fost pronunţată în apel într-un litigiu în materie de asigurări sociale, în cadrul căruia reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei la recalcularea sau revizuirea cuantumului pensiei, în raport cu art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".
Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 cu modificările ulterioare şi ale art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., care conţin prevederea expresă că hotărârile pronunţate într-un litigiu de asigurări sociale sunt supuse numai apelului, rezultă că pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., cum este acţiunea în speţă, hotărârile curţii de apel sunt definitive.
Astfel, în raport cu dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1251/AS din 8 septembrie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, împotriva căreia a fost declarat prezentul recurs, era definitivă încă de la pronunţare, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., C., B. şi D. împotriva deciziei civile nr. 1251/AS din 8 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2022.