Constitutional exception admissibility in insolvency: failure to establish relevance of notification provisions to claim review

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În cadrul dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi, societatea A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitoarei B. S.R.L. Galaţi.

Prin sentinţa nr. 297/28.10.2020 pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost respinsă contestaţia ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel societatea A. S.R.L., care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub dosar nr. x/2018.

În cursul soluţionării apelului, apelanta a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale invocând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014 şi a art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 care în opinia sa încalcă, în principal, dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi 124, respectiv art. 1 alin. (4) si art. 126 alin. (1) toate din Constituţie şi în subsidiar, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi 11 alin. (1) si 2, art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 31 alin, lsi 2, art. 53 alin. (1) si 2 teza I şi teza a 11-a formularea finală, art. 148 alin. (2) toate din Constituţia României, art. 6 paragraful 1 teza I art. 13, art. 14, art. 17, art. 18 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art. 8, art. 10 teza I, art. 30 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului respectiv art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Prin încheierea din 23 septembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (6) şi art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, formulată de apelanta A. S.R.L. prin administrator special C..

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs recurenta A. S.R.L. prin administrator special C., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi, pe cale de consecinţa, admiterea cererii de sesizare a Curţii Costituţionale a României.

În motivarea recursului, recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa a respins cererea de sesizare a CCR ca fiind inadmisibilă, întrucât nu sunt întrunite dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, pe motiv că instanţa este cea învestită cu analizarea creanţei.

În opinia recurentei, acest argument ce stă la baza respingerii cererii de sesizare a CCR este nelegal şi netemeinic pentru aspectele evidenţiate în cuprinsul motivelor de recurs.

Recurenta a expus argumentele pentru care consideră că prevederile art. 102 alin. (6) şi art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, încalcă dispoziţiile constituţionale menţionate în cererea de sesizare a CCR, apreciind că susţinerile sale sunt întărite inclusiv de considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 895/2015 (în special paragraful 27 al acesteia).

Invocând practica judiciară a Curţii Europene a Drepturilor Omului, recurenta a arătat că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate ale unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale.

A menţionat, totodată, că instanţa de judecata are posibilitatea să cenzureze excepţiile care sunt ridicate în faţa sa, însă numai sub aspectul admisibilităţii lor, întrucât, dacă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, instanţa de judecata este obligată să sesizeze Curtea, chiar daca opinia acesteia este în sensul că excepţia nu este întemeiată.

Prin urmare, recurenta a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate invocate şi, pe cale de consecinţă, raportat la dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a solicitat să se constate întrunirea condiţiilor prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocate. Totodată, a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Înalta Curte, analizând recursul din perspectiva normelor legale incidente şi a criticilor formulate, reţine următoarele:

În cadrul dosarului nr. x/2018, având ca obiect apelul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 297/28.10.2020, prin care Tribunalul Galaţi a respins, ca nefondată, contestaţia împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitoarei B. S.R.L. Galaţi, reţinând că în mod corect administratorul judiciar a refuzat înscrierea creanţei A. S.R.L. în tabelul preliminar, apelanta A. S.R.L. a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, invocând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014 şi a art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Prin încheierea din 23 septembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor sus - menţionate, reţinând că nu este îndeplinită cerinţa legăturii cu soluţionarea cauzei, în condiţiile în care instanţa este învestită cu analizarea creanţei, în cadrul contestaţiei.

În motivarea prezentei căi de atac, recurenta a invocat aplicarea greşită a normelor de drept material la pronunţarea acestei încheieri, respectiv a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia."

Art. 5 din acelaşi act normativ arată că, dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) şi 3, instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Aşadar, condiţiile de admisibilitate prescrise de lege pentru sesizarea Curţii Constituţionale sunt următoarele: excepţia să privească o lege sau o ordonanţă ori dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, să fie ridicată de părţi, procuror sau instanţă din oficiu, iar prevederea atacată să nu fi fost declarată neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii.

În acest context, se cuvine subliniat că instanţa judecătorească constituie un prim filtru legal, căci sesizarea Curţii Constituţionale se va face numai atunci când excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte toate aceste cerinţe prevăzute de lege, fără a putea fi analizate aspecte ce privesc temeinicia acesteia.

Însă, pronunţarea asupra admisibilităţii excepţiei impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului concret în care se află litigiul, iar, din această perspectivă, în mod corect instanţa a avut în vedere relevanţa pe care soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată ar avea-o în prezenta cauză.

Conform dispoziţiilor art. 106 alin. (2) din Legea 85/2014, "în cazul în care, prin derogare de la prevederile art. 2512 şi următoarele din C. civ., administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripţia extinctivă a creanţei, va notifica în acest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond ale creanţei pretinse."

Totodată, conform dispoziţiilor art. 110 alin. (4) din Legea 85/2014 "odată cu publicarea tabelului în B.P.I., administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele".

Având în vedere conţinutul textelor legale vizate de excepţia de neconstituţionalitate, în raport cu obiectul cauzei în care excepţia a fost invocată (apelul împotriva sentinţei nr. 297/28.10.2020, pronunţată de Tribunalul Galaţi) şi cu faptul că instanţa de judecată este cea învestită cu analizarea creanţei creditoarei - apelante, în mod corect prin încheierea recurată s-a apreciat că lipseşte condiţia legăturii dispoziţiilor pretins neconstituţionale cu soluţionarea cauzei.

Drept urmare, nefiind îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, este legală soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. (2) şi art. 110 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. prin administrator special C. împotriva încheierii din 23 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2022.