Jurisdictional conflict resolved: oblique insurance claim assigned to Maramureș Tribunal after ex officio jurisdiction challenge barred

Şedinţa publică din data de 10 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă se constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 15 februarie 2021 sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata următoarelor sume de bani:

- 89.557,42 euro reprezentând contravaloarea mărfii pe care asiguratul pârâtei trebuia să o transporte din Spania până în România în beneficiul societăţii Turnătorie Iberica S.R.L.;

- 609,71 euro, în RON la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând costul biletelor de avion ale tehnicianului care s-a deplasat la societatea Turnătorie Iberica S.R.L. pentru a asambla marfa/piesele componente care au făcut obiectul contractului de transport;

- 1.151,43 RON, reprezentând costul de cazare şi transport terestru de la aeroport către Oradea şi retur pentru tehnicianul care s-a deplasat la societatea Turnătorie Iberica S.R.L. pentru a asambla marfa/piesele componente care au făcut obiectul contractului de transport;

- 8.088 RON, reprezentând contravaloarea taxei de timbru aferentă cererii de chemare în judecată formulată de societatea Turnătorie Iberica S.R.L. în dosarul nr. x/2018;

- 8.088 RON, reprezentând contravaloarea taxei de timbru aferentă cererii de chemare în garanţie formulată de reclamantă în dosarul nr. x/2018;

- 4.045 RON, reprezentând contravaloarea taxei de timbru aferentă cererii de apel formulată de reclamantă în dosarul nr. x/2018;

- 4.045 RON, reprezentând contravaloarea taxei de timbru aferentă cererii de recurs formulată de reclamantă în dosarul nr. x/2018, precum şi plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul dosar.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194 şi următoarele C. proc. civ., art. 1560, art. 2224 şi art. 2199 C. civ.

2. Prin sentinţa civilă nr. 1211 din 14 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

În considerentele acestei sentinţe, instanţa a reţinut că părţile din litigiu nu au un raport civil sau comercial în derulare, pârâta fiind asiguratorul cocontractantului C. S.R.L., neexitând astfel niciun titlu care să constate o creanţă certă, lichidă şi exigibilă a reclamantei împotriva contractantului.

Prin urmare, s-a constatat că, în această fază procesuală, reclamanta nu poate invoca, sub aspect procedural, raportul de asigurare cu privire la competenţa instanţei, ci exclusiv pe cel izvorât din convenţia de transport pe care o are cu aceeaşi societate C. S.R.L.

Potrivit contractului de transport, bunurile trebuiau încărcate în Spania şi descărcate în Oradea, prin urmare sub aspectul competenţei soluţionării oricărui raport litigios care decurge din convenţia de transport sunt incidente regulile de competenţă teritorială reglementate de art. 113 alin. (6) C. proc. civ., astfel încât instanţa locului de "sosire" este Tribunalul Oradea (Bihor).

3. Prin sentinţa nr. 12/LP/2022 din 27 ianuarie 2022, Tribunalul Bihor, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalul Maramureş. A fost constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bihor şi Tribunalul Maramureş, iar în temeiul art. 134 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea, din oficiu, a judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în vederea emiterii regulatorului de competenţă.

În considerentele acestei sentinţe, instanţa a reţinut, cu privire la starea de fapt, împrejurarea că reclamanta a chemat în judecată pârâta, în calitate de asigurator al transportatorului C. S.R.L., cu sediul în Maramureş, formulând o acţiune oblică în temeiul art. 1560 C. civ., iar potrivit art. 6.2. din Condiţiile speciale anexe ale poliţei CMR încheiată între pârâtă şi asiguratul C. S.R.L., plângerile rezultate din poliţa de asigurare sunt de competenţa instanţei de la sediul asiguratului, în speţă, asiguratul C. S.R.L. având sediul în Maramureş.

Raportat la această stare de fapt, s-a constat că necompetenţa teritorială invocată de Tribunalul Maramureş este de ordine privată, neputând fi invocată din oficiu, în temeiul art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere obiectul cererii, precum şi prevederile art. 115 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Tribunalul Bihor a constatat că, în cauză, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine Tribunalului Maramureş.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 25 martie 2022.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, instanţa supremă reţine următoarele:

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Instanţa reţine că obiectul litigiului este reprezentat de acţiunea oblică, întemeiată pe dispoziţiile art. 1560 C. civ., prin care reclamantul exercită drepturile proprii ale asiguratului C. S.R.L.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte constată că, în speţă, obiectul cererii de chemare în judecată nu atrage incidenţa unor norme de competenţă teritorială exclusivă, ci a unora de ordine privată.

Totodată, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., "necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."

Astfel, una dintre caracteristicile competenţei de ordine privată o reprezintă împrejurarea că nu poate fi invocată din oficiu de către instanţa învestită cu soluţionarea cauzei, textul legal fiind imperativ în ceea ce priveşte persoana care poate sesiza această neregularitate.

Prin urmare, în situaţia în care reclamantul învesteşte cu soluţionarea unei cereri o instanţă necompetentă teritorial, iar în speţă nu sunt incidente norme de competenţă exclusivă, de ordine publică, necompetenţa teritorială relativă poate fi invocată numai de pârât, nu şi de instanţă din oficiu.

Având în vedere că reclamanta a înţeles să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Maramureş, iar pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, Înalta Curte constată că această instanţă a fost legal învestită cu soluţionarea cauzei.

În plus, se constată că în art. 6.2 din Condiţiile Speciale anexate Poliţei s-a prevăzut că în privinţa "plângerilor rezultate din poliţa de asigurare împotriva asiguratorului, competenţa judiciară corespunzătoare este cea de pe lângă sediul asiguratului".

Prin urmare, cererea de chemare în judecată este de competenţa instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, care în cauză nu se află în România, iar cu titlu special, în cazul raporturilor rezultate din contractele de asigurare, potrivit art. 115 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., este competentă teritorial şi instanţa de la domiciliul sau sediul asiguratului, care se află în jud. Maramureş.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 mai 2022.