Appeal against refusal to suspend bankruptcy execution held inadmissible as appellate orders are final

Şedinţa publică din data de 4 mai 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a dispus în temeiul art. 145 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; s-a dispus intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului A. S.R.L.

Împotriva sentinţei civile nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, B. administrator special al debitoarei A. S.R.L. a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Apelantul-reclamant B. administrator special al debitoarei A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata-debitoare A. S.R.L. prin administrator judiciar C., a formulat cerere de suspendare a executării provizorii a sentinţei civile nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, solicitând, în esenţă, admiterea cererii şi suspendarea executării provizorii până la soluţionarea apelului.

Prin încheierea din 17 august 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respinsă ca nefondată cererea de suspendare a executării provizorii a hotărârii intermediare nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, formulată de apelantul-reclamant B. administrator special al debitoarei A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata-debitoare A. S.R.L. prin administrator judiciar C., şi, în temeiul dispoziţiilor art. 1064 C. proc. civ. s-a dispus din oficiu restituirea cauţiunii în cuantum de 1000 RON.

La 24 august 2021, împotriva încheierii din 17 august 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamantul B. administrator special al debitoarei A. S.R.L. a declarat recurs.

Fără a-şi încadra criticile în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., recurentul solicită admiterea recursului, desfiinţarea încheierii atacate şi admiterea cererii de suspendare a executării provizorii a sentinţei civile nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

În motivare, recurentul B. administrator special al debitoarei A. S.R.L. susţine, în esenţă, ca fiind greşită soluţia Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că argumentele prezentate, în opinia sa, converg spre admiterea cererii de suspendare a executării provizorii.

Astfel, solicită instanţei de recurs să procedeze la desfiinţarea încheierii din data de 17.08.2021 şi să dispună suspendarea executării provizorii a hotărârii mai sus enunţate deoarece aplicarea de îndată a acestei hotărâri produce efecte negative asupra debitoarei precum şi asupra creditorilor acesteia întrucât, în această perioadă din an debitoarea dispune de prerogativa reală de a se redresa din punct de vedere economic.

Subliniază necesitatea continuării activităţii debitoarei pe perioada verii şi, cel puţin, până în luna octombrie a anului curent. Acest aspect este motivat de faptul că activitatea desfăşurată de către debitoare se desfăşoară în cadrul unei terase, având caracter sezonier, fiind limitată în timp de condiţiile meteorologice.

Mai mult, apreciază că instanţa care a judecat cererea de suspendare în fond ar fi trebuit să ţină cont de faptul că afectarea capacităţii de redresare economică s-a suprapus perioadelor de restricţii dispuse de autorităţi pe perioada pandemiei, prima instanţă ingorând şi dispoziţiile speciale privind proprogarea legală a unor termene, inclusiv din cadrul procedurilor de insolvenţă.

Un alt argument care justifică necesitatea suspendării executării provizorii a hotărârii de intrare în faliment este reprezentat de consecinţa gravă a pierderii locurilor de muncă ale angajaţilor debitoarei.

Astfel, pentru ca debitoarea să îşi poată îndeplini toate obligaţiile financiare şi pentru ca aceasta să obţină încasări în următoarea perioadă, consideră a fi necesar ca instanţa de recurs să dispună suspendarea executării provizorii a sentinţei civile nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, până la soluţionarea apelului formulat împotriva aceleiaşi hotărâri.

Intimata A. S.R.L. prin administrator judiciar C. nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 2 martie 2022, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor.

Se constată că obiectul recursului este reprezentat de o încheiere pronunţată de curtea de apel prin care s-a respins cererea privind suspendarea executării provizorii a sentinţei civile nr. 1903 din 7 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea apelului declarat în cauză, sentinţă pronunţată într-un litigiu având ca obiect o acţiune prin care s-a solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Conform art. 9 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă:

"Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Prin urmare, încheierea recurată nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Aşa fiind, se impune precizarea că, deşi dispozitivul încheierii atacate cuprinde menţiunea "cu recurs în 5 zile de la comunicare", acest aspect nu îndreptăţeşte recurentul să declare calea de atac indicată pentru că aceasta nu este prevăzută de lege, faţă de dispoziţiile legale mai sus redate.

Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Prin urmare, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu la care se referă art. 483 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta CASA JUDEŢEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU împotriva sentinţei civile nr. 156/2020 din 14 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant B. - administrator special al debitoarei A. S.R.L. împotriva încheierii din 17 august 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2017

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2022.