Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1015/2022 AI generated

Suspension of civil proceedings pending annulment of normative administrative act governing employee benefits

Case Number Decizia nr. 1015/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the Court of Appeal's decision to suspend the trial in a labor law case involving disputes over a mandatory annual allotment of free electricity for retired energy sector employees. The appellants, comprising the original claimants and intervenors, challenged the suspension order, arguing that the pendency of an unrelated administrative suit challenging the underlying normative government decree did not warrant a stay because the nullity of such normative acts should only produce retroactive effects for future periods. The Court ruled that the suspension was properly exercised under Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, which permits a stay when the resolution of the case depends on the existence or non-existence of a right subject to another pending judgment; specifically, the Court relied on the doctrine that a final judicial decision annulling a normative administrative act affects individual administrative acts issued under it that are currently under judicial review, thereby making the outcome of the parallel administrative proceeding determinative for the present civil dispute.

Legislator headnote

AI generated

art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 23 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Suspension of civil proceedings pending annulment of normative administrative act governing employee benefits: The appellants, comprising the original claimants and intervenors, challenged the suspension order, arguing that the pendency of an unrelated administrative suit challenging the underlying normative government decree did not warrant a stay because the nullity of such normative acts should only produce retroactive effects for future periods. The Court ruled that the suspension was properly exercised under Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, which permits a stay when the resolution of the case depends on the existence or non-existence of a right subject to another pending judgment; specifically, the Court relied on the doctrine that a final judicial decision annulling a normative administrative act affects individual administrative acts issued under it that are currently under judicial review, thereby making the outcome of the parallel administrative proceeding determinative for the present civil dispute.

Keywords

AI generated
suspension of benefits administrative decree stay of proceedings labor disputes civil annulment judicial law

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the operative section to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 4 mai 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererile înregistrate pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale la 7 mai 2018, respectiv 8 ianuarie 2019 şi 19 martie 2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi intervenienţii K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W., au chemat în judecată pe pârâtele S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. şi S.C. CEZ VÂNZARE S.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. la acordarea începând cu 01.05.2016, pentru fiecare în parte, a cotei de energie electrică gratuită de 1.200 kW/h/an; să fie obligată S.C. CEZ VÂNZARE S.A., în urma recalculării facturilor de energie electrică cu aceeaşi dată, să restituie reclamanţilor şi intervenienţilor contravaloarea cotei încasate necuvenit de la aceştia începând cu 01.05.2016, urmând a se desocoti cu pârâta S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A..

Prin sentinţa civilă nr. 2402/2019 din 29 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. şi, în consecinţă, au fost respinse acţiunea şi cererile de intervenţie faţă de aceasta, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Au fost admise în parte acţiunea şi cererile de intervenţie formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi de intervenienţii K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W. faţă de pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A..

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. să suporte pentru reclamanţi cota de energie electrică gratuită de 1.200 kWh/an, începând cu 01.05.2016.

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. să restituie reclamanţilor contravaloarea cotei de energie electrică de 1.200 kWh/an, încasată necuvenit de la aceştia începând cu 01.05.2016.

A fost obligată pârâta S.C. CEZ VÂNZARE S.A. la 2500 RON cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta CEZ VÂNZARE S.A. şi intervenienţii K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W. au formulat cereri de apel.

Pe parcursul soluţionării cererilor de apel, la termenul din 10 februarie 2021, constatându-se că dezlegarea cauzei depinde de soluţionarea definitivă a dosarului cu nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare H.G. nr. 1041/2003, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă prin încheierea pronunţată la 10 februarie 2021 a dispus suspendarea judecării apelurilor până la soluţionarea definitivă a acelui dosar, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. şi intervenienţii K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W. au declarat recurs.

În argumentarea recursului, se susţine, în esenţă, că instanţa de apel, în mod greşit, a dispus suspendarea cauzei, apreciind că dezlegarea pricinii depinde de soluţia ce va fi pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anularea H.G. nr. 1041/2003.

Se arată că o eventuală anulare a H.G nr. 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităţilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice ar avea efecte doar pentru viitor, astfel cum prevăd şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Recunoaşterea numai pentru viitor a efectelor anulării actului administrativ cu caracter normativ constituie şi o modalitate de respectare a principiului securităţii raporturilor juridice.

Prin urmare, se apreciază că raporturile juridice şi efectele juridice produse de actul normativ în perioada executării acestuia, până la data anulării irevocabile a acestuia, rămân în fiinţă şi produc efecte juridice.

Aşadar, nulitatea actului administrativ cu caracter normativ nu poate fi opusa efectelor juridice produse de actul administrativ până la momentul anulării lui, ci doar efectelor juridice produse de acte administrative emise ulterior acestuia.

Cum drepturile reclamanţilor şi intervenienţilor se întemeiază pe o hotărâre de Guvern care este în vigoare, raporturile juridice şi efectele juridice produse de actul administrativ normativ în perioada executării acestuia până la data anulării definitive a acestuia rămân în fiinţă şi produc efecte juridice.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

Intimata-pârâtă CEZ VÂNZARE S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Preliminar, deşi recurenţii au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., se constată că anumite critici pot fi încadrate şi analizate doar din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când prin aceasta, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, însă acest motiv de recurs nu este fondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

Dispoziţiile legale sus-menţionate reglementează un caz de suspendare facultativă a judecării unei cauze, ce intervine atunci când sunt îndeplinite cumulativ cerinţele ca problema de a cărei dezlegare depinde soluţia din proces să facă obiectul unei alte judecăţi, în curs de derulare, pe rolul unei instanţei judecătoreşti.

În cauză, suspendarea judecării cauzei de către Curtea de Apel Piteşti a fost apreciată ca necesară în raport de existenţa pe rolul instanţelor a dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciindu-se că soluţia ce va fi pronunţată ar putea avea înrâurire cu privire la dezlegarea pricinii supuse judecăţii.

Astfel, prin încheierea recurată, Curtea de Apel Piteşti a reţinut cu justeţe că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluţia ce va fi pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect chiar anularea H.G. nr. 1041/2003, hotărâre care şi în prezenta cauză se contestă ca nelegală, acţiune formulată de S.C. X. S.A., în contradictoriu cu Guvernul României, în care a intervenit şi Societatea Y., cât şi alte societăţi din acest domeniu, solicitând acelaşi lucru.

Aceasta întrucât, chiar reclamanţii au invocat în motivarea în drept a pretenţiilor prevederile H.G. nr. 1041/2003, iar o eventuală anulare a acestui act normativ, s-a apreciat că va avea o influenţă covârşitoare în prezentul dosar.

Se impune a se preciza că instituţia suspendării legale facultative reglementată de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este o instituţie deosebit de utilă pentru realizarea unei optime administrări a justiţiei, de natură să preîntâmpine pronunţarea unor hotărâri greşite, în raport de alte constatări făcute pe cale judecătorească, sau a unor hotărâri contradictorii.

În mod greşit recurenţii susţin că o eventuală anulare a H.G nr. 1041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităţilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice ar avea efecte doar pentru viitor, astfel cum prevăd şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Aceasta întrucât, prin Decizia nr. 10/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Complet DCD/CAF) s-a stabilit faptul că dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Prin urmare, dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au fost corect analizate şi aplicate de către Curtea de Apel Piteşti, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., J., H., I., G. şi de recurenţii-intervenienţi N., O., K., P., Q., R., S., L., T., U., W., V. şi M. împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., J., H., I., G. şi de recurenţii-intervenienţi N., O., K., P., Q., R., S., L., T., U., W., V. şi M. împotriva încheierii din 10 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2022.