Execution of European Arrest Warrant for aggravated fraud: sufficiency of formal conditions and rejection of personal hardship defenses under mutual recognition principles

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală, în temeiul art. 109 alin. (1) şi art. 104 alin. (5), (6) şi 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Germania - cu privire la executarea mandatului european de arestare din 01.08.2022, în baza mandatului naţional de arestare emis la 13.07.2022 de către Judecătoria Saarbrucken, Germania, faţă de persoana solicitată A., în vederea efectuării urmăririi penale şi judecării pentru săvârşirea a 20 de infracţiuni, constând în complicitate la înşelăciune calificată şi 2 fapte de tentativă de obţinere ilegală a unor prestaţii, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

S-a dispus executarea mandatului european de arestare din 01.08.2022, în baza mandatului naţional de arestare emis la 13.07.2022 de către Judecătoria Saarbrucken, Germania şi predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Germania şi s-a menţinut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate luată prin încheierea penală nr. 15/HI/02.09.2022 a Curţii de Apel Cluj, definitivă prin necontestare, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 15 septembrie 2022 şi până la data de 14 octombrie 2022.

S-a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către autoritatea judiciară competentă din Germania şi că nu a renunţat la beneficiul conferit de regula specialităţii.

De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 02 septembrie 2022, ora 14:45, până la data de 03 septembrie 2022, ora 14:45 şi că a fost arestată provizoriu pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 02 septembrie 2022 şi până la data de 16 septembrie 2022.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj, suma de 1012 RON onorariu apărător oficiu, care s-a achitat din FMJ.

Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile judiciare avansate de statul român ca stat de executare a mandatului european de arestare, au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, hotărârea s-a comunicat autorităţilor emitente germane, Ministerului Justiţiei şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

S-a încunoştinţat Autoritatea tutelară din cadrul Primăriei mun. Turda cu privire la arestarea persoanei solicitate A.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj înregistrată sub nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 modificată şi înregistrată la data de 02 septembrie 2022 sub Dosar nr. x/2022 la Curtea de Apel Cluj s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana solicitată A., pe o durată de 15 zile, începând de la data expirării reţinerii, în vederea predării acesteia autorităţilor judiciare din Germania, având în vedere lipsa traducerii în limba română a mandatului european de arestare.

Sesizarea a avut la bază mandatul european de arestare din 01 august 2022,în baza mandatului naţional de arestare emis la 13 iulie 2022, de către Judecătoria Saarbrucken, Germania.

S-a reţinut că persoana solicitată este cercetată sub aspectul comiterii a 20 de infracţiuni, constând în complicitate la fraudă, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

Prin încheierea penală nr. 15/HI/2022 dată în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată, a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi s-a dispus arestarea provizorie pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 02 septembrie 2022 şi până la data de 16 septembrie 2022 a persoanei solicitate A., în baza semnalării Sistemul Informatic Schengen, SID: x din data de 23 august 2022 transmisă prin IGPR, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Sirene.

La data de 08 septembrie 2022 a fost comunicat la dosar de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, mandatul european de arestare, tradus în limba română, care a fost comunicat persoanei solicitate la locul de deţinere, conform dovezii existente la dosar.

La termenul de judecată din data de 15 septembrie 2022, persoanei solicitate i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, respectiv faptul că acesta a fost emis în vederea cercetării pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune calificată deosebit de gravă prevăzută de dispoziţiile art. 263 alin. (1) alin. (2) alin. (3) nr. 1, art. 27, art. 53 C. pen. german.

Curtea de apel a adus la cunoştinţa persoanei solicitate drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, respectiv a informat persoana solicitată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, precum şi cu privire la dreptul de a fi asistată de apărător, drept realizat în cauză prin asistarea de către un avocat din oficiu.

De asemenea, persoana solicitată A. a fost încunoştinţată cu privire la regula specialităţii şi asupra caracterului irevocabil al consimţământului la predare, împrejurare faţă de care, aceasta a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţilor judiciare din Germania şi că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii.

În fapt, s-a reţinut că persoana solicitată A. împreună cu inculpatul B. au indus în eroare centrele de locuri de muncă ale asociaţiei regionale Saarbrucken, ale districtului rural Neunkirchen, ale districtului rural St. Ingbert respectiv ale districtului Saarpfalz, prin înregistrarea unor contracte de muncă, încheiate fictiv, care atestau angajarea unor persoane la Restaurantul "C.", aparţinând numitei A., obţinând astfel în mod fraudulos beneficii sociale, cu consecinţa prejudicierii centrelor de locuri de muncă menţionate anterior, cu sumele de 64.113,04 euro (10 contracte înregistrate la asociaţia regională Saarbrucken), 44.167,60 euro (6 contracte înregistrate la centrul de locuri de muncă din districtul rural Neunkirchen), 11.328,14 euro (centrul de locuri de muncă din districtul rural St. Ingbert), respectiv 2.488,29 euro (centrul de locuri de muncă din districtul Saarpfalz). Activitatea infracţională s-a derulat în intervalul 01.03.2016 - 30.04.2016, prejudiciul total cauzat ridicându-se la suma de 122.097,07 euro.

Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare emis în data de 01 august 2022, pe numele persoanei solicitate de către autorităţile judiciare din Germania îndeplineşte condiţiile de formă şi conţinut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, că infracţiunea ce face obiectul cercetării judecătoreşti desfăşurate de către autorităţile judiciare germane, sancţionate de legea statului respectiv cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei durată maximă este de 10 ani, este menţionată pe lista celor 32 de infracţiuni la poziţia 13 din art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări.

Curtea de apel a reţinut în acelaşi timp că motivele de refuz invocate de persoana solicitată, respectiv faptul că în perioada 01 martie 2016 - 30 aprilie 2016 menţionată în cuprinsul mandatului european de arestare ca fiind perioada comiterii infracţiunilor care i se impută, a fost pe teritoriul României, susţinând că a fost angajată cu contract de muncă pe postul de ospătar la o terasă din mun. Turda, respectiv că în acest interval de timp a suferit şi o întrerupere de sarcină pe teritoriul României, nu se încadrează în motivele de refuz al executării mandatului european de arestare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată. Aceste aspecte pot fi invocate în apărare de către persoana solicitată, în faţa autorităţilor din Germania. De asemenea, s-a apreciat că nici împrejurarea că persoana solicitată are în îngrijire un copil minor, care în prezent locuieşte cu bunica maternă şi că are probleme de sănătate, nu pot fi reţinute ca argumente care să justifice un refuz al executării mandatului european, faţă de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, Curtea de apel a constatat că persoana solicitată, cunoscând consecinţele juridice ale consimţământului său, nu a fost de acord cu predarea către autorităţile judiciare din Germania, precizând, totodată, că nu renunţă la beneficiul conferit de regula specialităţii.

În cadrul acestei proceduri, s-a arătat că judecătorul hotărăşte, asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la incidenţa prevederilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau la existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia, sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz.

În conformitate cu legea română, prima instanţă a constatat că măsura arestării persoanei solicitate A. este cea mai adecvată în vederea atingerii scopului pentru care a fost emis mandatul european de arestare, respectiv efectuarea de cercetări penale pentru presupusa comitere a unor infracţiuni de gravitate considerabilă. Din aceste motive, cererea persoanei solicitate de fi luată o măsură preventivă mai uşoară a fost apreciată ca fiind nefondată.

Împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală, pronunţate în Dosarul nr. x/2022 a formulat contestaţie persoana solicitată A.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 22 septembrie 2022 şi repartizată aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 27 septembrie 2022.

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător din oficiu, a solicită admiterea contestaţiei formulate şi înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau control judiciar, având în vedere că doreşte să execute pedeapsa în România. De asemenea, susţinând că este nevinovată, persoana solicitată a invocat şi aspectele de ordin personal, respectiv starea de sănătate precară şi faptul că are un copil minor în întreţinere.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate. Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97 - 106 din Legea nr. 302/2004, iar dispoziţiile legale exclud evaluarea probatoriului administrat de statul solicitant faţă de absenţa dosarului de urmărire penală în care s-au administrat probele.

În cauză, se constată că faţă de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare din 01 august 2022, de către Judecătoria Saarbrucken, Germania, în vederea efectuării urmăririi penale şi judecării pentru săvârşirea a 20 de infracţiuni, constând în complicitate la înşelăciune calificată şi 2 fapte de tentativă de obţinere ilegală a unor prestaţii, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

Situaţia de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentinţa penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autorităţile judiciare din Germania îndeplineşte toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, inclusiv cea a descrierii faptelor pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiţia prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanţelor în care au fost comise infracţiunile, activitatea infracţională reţinută în sarcina acesteia fiind detaliată ţinând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate şi apreciază că nu sunt întrunite nici cerinţele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât şi alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv efectuarea urmăririi penale.

Aşadar, aşa cum rezultă şi din cuprinsul sentinţei penale atacate, a fost analizat mandatul european de arestare, reţinându-se îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. În atare condiţii, instanţa de fond a menţinut în mod corect arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfăşurare a procedurii de executare şi recunoaştere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunţat la drepturile conferite de regula specialităţii, dispunând predarea cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

În ceea ce priveşte împrejurarea că persoana solicitată nu şi-a dat acordul în vederea predării către autorităţile germane, declarând în faţa Curţii de apel că nu doreşte să fie predată, întrucât în perioada în care i se impută faptele, menţionată în mandatul european, se afla în România, Înalta Curte constată că predarea către autorităţile judiciare străine nu este condiţionată de acordul de voinţă al acesteia dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta. Totodată, circumstanţele personale invocate de persoana solicitată (respectiv, starea de sănătate) nu au fost susţinute printr-un minimum de probatoriu, aceasta nedepunând documente din care să rezulte că se impune amânarea predării, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală, pronunţate în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală, pronunţate în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 septembrie 2022.

GGC - ED