Constitutional exception inadmissibility: lack of pertinence where objection to enforcement merely repeats previously adjudicated arguments
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the appellate court's decision to reject the defendant's request to seize the Constitutional Court, and ordered the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state. The dispute arose from a criminal proceeding where the defendant, who was a convicted person, raised a constitutional exception arguing that Article 599(5) of the Code of Criminal Procedure was unconstitutional; this provision governs the dismissal of subsequent objections to enforcement that lack new grounds or differ in substance from previously adjudicated ones. The Court found the exception inadmissible and procedurally misused because the contested norm did not have a direct, concrete impact on the resolution of the specific case at hand, as the defendant's current objection merely repeated previously litigated arguments without introducing new facts or legal bases, failing to meet the requirement of pertinence under Article 29 of Law No. 47/1992 which mandates that the exception must be linked to the subject matter of the litigation to produce a concrete effect on the final judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 599 alin. (5) C. proc. pen, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, art. 29 din Legea nr. 47/1992, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Constitutional exception inadmissibility: lack of pertinence where objection to enforcement merely repeats previously adjudicated arguments: The dispute arose from a criminal proceeding where the defendant, who was a convicted person, raised a constitutional exception arguing that Article 599(5) of the Code of Criminal Procedure was unconstitutional; this provision governs the dismissal of subsequent objections to enforcement that lack new grounds or differ in substance from previously adjudicated ones. The Court found the exception inadmissible and procedurally misused because the contested norm did not have a direct, concrete impact on the resolution of the specific case at hand, as the defendant's current objection merely repeated previously litigated arguments without introducing new facts or legal bases, failing to meet the requirement of pertinence under Article 29 of Law No. 47/1992 which mandates that the exception must be linked to the subject matter of the litigation to produce a concrete effect on the final judgment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive to order the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 39/C din 01 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, între altele, a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de contestatorul - condamnat A. cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că textul de lege apreciat ca fiind neconstituţional nu are legătură cu soluţionarea cauzei.
Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cuprinsă în Decizia penală nr. 39/C din 01 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, contestatorul - condamnat A. a formulat recurs, susţinând că, excepţia invocată are legătură cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care, se impune admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate şi admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Examinând recursul declarat de recurentul - condamnat A., Înalta Curte constată că acesta este nefondat.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acesteia.
Dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 reglementează procedura ce trebuie urmată de instanţa de judecată sesizată cu o cerere prin care se invocă o excepţie de neconstituţionalitate, textul abilitând instanţa de judecată să verifice îndeplinirea condiţiilor prealabile sesizării Curţii Constituţionale, reglementate de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora: excepţia trebuie să privească neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia; să fie ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă şi să nu vizeze aspecte constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
Instanţa de judecată în faţa căreia s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate nu are competenţa examinării acesteia, ci, exclusiv, a pertinenţei excepţiei, în sensul legăturii ei cu soluţionarea cauzei, în orice fază a procesului şi oricare ar fi obiectul acestuia, şi a îndeplinirii celorlalte cerinţe legale.
Referitor la condiţia de admisibilitate privind legătura cu soluţionarea cauzei, este de observat că raportul cu soluţionarea cauzei trebuie să privească incidenţa dispoziţiei legale, a cărei neconstituţionalitate se cere a fi constatată, în privinţa soluţiei ce se va pronunţa asupra cauzei deduse judecăţii, adică a obiectului procesual penal aflat pe rolul instanţei judecătoreşti.
Astfel, decizia Curţii Constituţionale, în soluţionarea excepţiei, trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii din procesul principal.
Aceasta presupune, pe de o parte, existenţa unei legături directe dintre norma contestată şi soluţia procesului principal, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl va avea decizia sa în proces, trebuind să aibă efecte materiale asupra conţinutului deciziei judecătorului.
Dreptul de a invoca o excepţie de neconstituţionalitate este un drept subiectiv, protejat de lege, care nu are caracter absolut şi trebuie exercitat în condiţiile şi în limitele stabilite de lege (cu bună credinţă), cu respectarea scopului legii, şi nu pentru a se încerca denaturarea legii sau a se împiedica aplicarea unei instituţii şi norme legale.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speţă, contestatorul a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că, în cauză, nu s-au oferit motive care să susţină lipsa de conformitate cu Legea Fundamentală a dispoziţiilor legale invocate de condamnat, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate neproducând un efect concret asupra hotărârii ce s-a pronunţat în cauză, având în vedere, pe de o parte, faptul că, în cuprinsul dispoziţiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen., este reglementată situaţia în care este formulată o cerere ulterioară de contestaţie la executare în cuprinsul căreia există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări, iar, pe de altă parte, faptul că, în cuprinsul cererii formulate contestatorul A., nu s-a făcut trimitere la motive noi de contestaţie, acesta invocând aceleaşi argumente pe care le-a invocat anterior în alte contestaţii la executare soluţionate prin hotărâri definitive.
Ca atare, Înalta Curte constatând că, recurentul nu a folosit remediul procedural al excepţiei de neconstituţionalitate în scopul şi finalitatea sa, adică pentru armonizarea prevederilor legale considerate neconstituţionale cu legea fundamentală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen., cuprinsă în Decizia penală nr. 39/C din data de 01 aprilie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen., cuprinsă în Decizia penală nr. 39/C din data de 01 aprilie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2021.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 aprilie 2022.
GGC - ED