Sentence transfer recognition ruling upheld; reopening request inadmissible

Asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 79/F din data de 20 aprilie 2017, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul A., privind Sentinţa penală nr. 120/09.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. x/2021.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti, în esenţă, a reţinut că, condamnatul A. a solicitat, în temeiul art. 466 din C. proc. pen., redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, în dosarul penal nr. x/2021 al Curţii de Apel Galaţi în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 120/F din 09.09.2021 a Curţii de Apel Galaţi, întrucât a fost judecat în lipsa sa, pentru o faptă pe care nu a comis-o, fiind condamnat în baza unei declaraţii false.

În vederea soluţionării cererii formulate de condamnat s-a dispus ataşarea dosarului penal nr. x/2021 al Curţii de Apel Galaţi.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal, Curtea a apreciat cererea ca fiind inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Prin Sentinţa penală nr. 120/09.09.2021 a Curţii de Apel Galaţi a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

S-a dispus recunoaşterea pe latură penală, doar în privinţa pedepsei principale a închisorii, a sentinţei penale din 02.03.2009 a autorităţilor judiciare spaniole, respectiv Audienţa Provincială din Barcelona, secţia a 8-a - Judecătoria de instrucţie nr. 4 din Gava, definitivă la data de 21.12.2009, în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată A. .

S-a constatat că numitul A. a fost condamnat la o pedeapsă principală de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare) pentru comiterea a 2 infracţiuni: o infracţiune continuă de agresiune sexuală prev. de art. 179 şi 74 din C. pen. spaniol şi o infracţiune de favorizare a prostituţiei prev. de art. 188.1 şi 3 din C. pen. spaniol.

S-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina persoanei condamnate A. au corespondent şi în legislaţia penală română: o infracţiune de "viol", în formă continuată, prev. de art. 218 alin. (1) şi (3) lit. c) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi o infracţiune de "trafic de minori", în formă continuată, prev. de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

S-a dispus ca persoana condamnată A. să execute în România pedeapsa principală de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare), prin transferarea acesteia într-un penitenciar din această ţară.

S-a constatat că persoana condamnată A. executase la data de 12.06.2020, un număr de 4457 zile închisoare, durată care se deduce din pedeapsa de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare), precum şi perioada de la 12.06.2020 la zi.

Sentinţa penală nr. 120 din 11.10.2021 a Curţii de Apel Galaţi a rămas definitivă prin neapelare, fiind emis mandatul de executare nr. x din data de 12.10.2021.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare.

Scopul redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzută de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiilor contradictorialităţii, egalităţii armelor, exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces.

Prin noţiunea de "proces penal" utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se înţelege faza de judecată, prin folosirea metodei interpretării restrictive legiuitorul urmărind să asigure posibilitatea reluării, în condiţiile legii, a judecării cauzei, din analiza dispoziţiilor art. 466 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. rezultând că pot fi supuse acestei proceduri extraordinare doar hotărâri penale definitive: hotărâri de condamnare, hotărâri de renunţare la aplicarea pedepsei şi hotărâri de amânare a aplicării pedepsei, prin intermediul cererii de redeschidere a procesului penal putându-se critica, exclusiv, hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta nu atât soluţia definitivă pronunţată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfăşurare a judecăţii în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialităţii, nemijlocirii, reguli de bază ale judecăţii. Prin urmare, instanţa examinează fondul cauzei, constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Or, în cazul procedurii de punere în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanţele altor state ale Uniunii Europene, procedură reglementată de Cap. II din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, instanţa analizează îndeplinirea condiţiilor formale pentru verificarea recunoaşterii şi punerii în executare a unor hotărâri judecătoreşti străine, şi nu existenţa faptei, săvârşirea ei de către inculpat, vinovăţia acestuia, răspunderea penală ori încadrarea juridică. Sentinţa penală criticată nu vizează aspecte legate de fondul cauzei privind vinovăţia persoanei condamnate, neîncadrându-se astfel, în dispoziţiile art. 466 din C. proc. pen.

Ca atare, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a rejudecării şi împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 302/2004, o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile ... pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Or, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Totodată, art. 466 alin. (1) din C. proc. pen. evidenţiază existenţa unui proces penal cu o acţiune penală pusă în mişcare, situaţie specifică unei cauze care se judecă în primă instanţă sau în calea ordinară de atac, iar prin modalitatea de reglementare redeschiderea procesului penal nu poate fi extinsă la toate categoriile de procese (contestaţie în anulare, revizuiri, alte cereri cum ar fi recunoaşterea unor hotărâri străine), interpretarea contrară conducând la o suprapunere a acestei proceduri speciale peste alte proceduri (categorii), de asemenea, cu caracter special, ce ar periclita principiul autorităţii de lucru judecat.

În ipoteza procedurii de transfer a persoanelor condamnate în alte state membre ale Uniunii Europene nu are loc o verificare a existenţei faptei ori a săvârşirii acesteia de către inculpat, cauzele de exercitare fiind expres prevăzute în art. 155 din Legea nr. 302/2004, vizând aspecte de ordin procedural.

Împotriva acestei soluţii, apelantul condamnat A. a formulat, în termen legal, apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 20.06.2022, când s-a stabilit termen de judecată la data de 04.10.2022, ocazie cu care s-a luat concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat şi ale reprezentantului Parchetului, acestea fiind redate în practicaua prezentei decizii.

Examinând apelul formulat în cauză de către condamnatul A., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare nouă, în reglementarea C. proc. pen. anterior fiind recunoscută doar posibilitatea solicitării rejudecării de către persoana condamnată numai în cazul în care se cerea extrădarea condamnatului sau predarea acestuia în baza unui mandat european de arestare, procedura fiind cuprinsă în rândul procedurilor speciale (art. 5221 din C. proc. pen. din 1968).

Scopul redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzută de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiilor contradictorialităţii, egalităţii armelor, exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces.

Prin Decizia nr. 22/2015 din 09 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a decis că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din C. proc. pen., obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii, argumentele ce au stat la baza pronunţării acestei hotărâri fiind valabile şi în prezenta cauză.

Astfel, în considerentele deciziei menţionate s-a reţinut, în esenţă, că, raportat la modalitatea de reglementare a procedurii de redeschidere a procesului penal şi la scopul în care a fost legiferată, respectiv garantarea dreptului la un proces echitabil, aceasta nu poate să vizeze decât hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta, pe această cale, nu atât soluţia definitivă pronunţată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfăşurare a judecăţii în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialităţii, nemijlocirii, reguli de bază ale judecăţii.

Deopotrivă, în materia cererilor de redeschidere a procesului penal în cazul judecăţii în lipsa persoanei condamnate, reglementată de dispoziţiile art. 466 şi urm. din C. proc. pen., procedura de judecare presupune două etape, respectiv admiterea în principiu şi rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Potrivit art. 468 alin. (1) din C. proc. pen., având denumirea marginală măsurile premergătoare, "la primirea cererii de redeschidere a procesului penal, se fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu, preşedintele dispunând ataşarea dosarului cauzei, precum şi citarea părţilor şi a subiecţilor procesuali principali interesaţi."

În speţă, în verificarea condiţiilor necesare admisibilităţii în principiu a unei astfel de cereri, Curtea de Apel Galaţi, în mod judicios, a constatat că prezenta cerere de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul A. cu privire la Sentinţa penală nr. 120/F din data de 09 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare, nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate expres prevăzute de art. 466 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., respectiv existenţa unui proces penal cu o acţiune penală pusă în mişcare, situaţie specifică unei cauze care se judecă în primă instanţă sau în calea ordinară de atac.

Or, în condiţiile în care dosarul în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 120/F din data de 09 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018 a avut ca obiect recunoaşterea unei hotărâri de condamnare pronunţată de un stat european membru al Uniunii Europene şi transferul persoanei condamnate în vederea executării pedepsei în România, procedură reglementată de art. 166 şi urm. din Legea nr. 302/2004, în care se verifică doar întrunirea cumulativă a cerinţelor expres menţionate în art. 167 din Legea nr. 302/2004 şi nu se antamează aspecte privind existenţa faptei, prevederea în legea penală, săvârşirea de către inculpat, vinovăţia acestuia ori alte aspecte ce ţin de răspunderea penală, se constată că acesta nu face parte din acele cauze penale în privinţa cărora se poate formula o cerere de redeschidere a procesului penal, potrivit art. 466 din C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte apreciază că persoana ce formează obiectul procedurii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare pronunţată de un stat european membru al Uniunii Europene şi transfer în vederea executării pedepsei în România, nu poate fi considerată judecată în lipsă, în sensul art. 466 alin. (2) din C. proc. pen., atâta timp cât art. 166 alin. (2) şi 11 din Legea nr. 302/2004 statuează expres că soluţionarea sesizării are loc fără citarea persoanei condamnate.

De altfel, instanţa învestită cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 166 şi urm. din Legea nr. 302/2004 nici nu are competenţa funcţională să se pronunţe pe aspecte ce ţin de fondul acuzaţiei penale, de vreme ce, potrivit art. 166 alin. (3) din actul normativ, "dispoziţiile civile, dispoziţiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum şi orice dispoziţii din hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, altele decât cele privind executarea pedepsei închisorii sau a măsurii privative de libertate, nu constituie obiectul prezentei proceduri".

Pe cale de consecinţă, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază că solicitarea persoanei condamnate privind redeschiderea procesului penal desfăşurat în Spania, în condiţiile în care statul român nu a desfăşurat nicio activitate de urmărire penală sau de judecată în cauză, ci a recunoscut doar o hotărâre penală străină, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 68/F din data de 19 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 68/F din data de 19 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2022.

GGC - ED