Extradition to the United States: sufficiency of identity evidence and rejection of fair trial objections under dual incrimination requirements

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 102/2022 din 17 august 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., în prezent reţinut în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi, din România în Statele Unite ale Americii.

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunţat la regula specialităţii.

În baza art. 52 alin. (3) în referire la art. 57 din Legea nr. 302/2004 a fost menţinută măsura arestării provizorii a persoanei solicitate A., până la predarea acesteia autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată provizoriu în cauză, începând cu data de 31.05.2022.

În baza art. 52 alin. (6) şi art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus remiterea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii a bunurilor ridicate de la persoana solicitată A. şi depuse la instanţa de judecată respectiv: telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON româneşti; 291 RON moldoveneşti; 300 dolari americani; 6.300 euro.

În baza art. 16 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 20 din Legea nr. 111 din 15 mai 2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, cheltuielile judiciare avansate de statul român în cadrul procedurii de extrădare au rămas în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu desemnat iniţial în cauză pentru persoana solicitată A., în sumă de 964 RON, a fost avansat către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţie (avocat B.).

Un exemplar al prezentei hotărâri a fost comunicat Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară Internaţională.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 31.05.2022 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, sub nr. x/2022, sesizarea nr. x/2022 din 31.05.2022 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, privind cererea de arestare provizorie în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare, formulată cu privire la persoana cu dublă cetăţenie, română şi moldovenească, A..

În cuprinsul sesizării s-a arătat că, la data de 09.08.2021, Curtea Districtuală a Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Sud New York, a emis un mandat de arestare în baza rechizitoriului nr. x Cr. 503(JSR) din data de 09.08.2021.

La data de 11.05.2022, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei cererea de arestare provizorie în vederea extrădării nr. x.

Prin aceasta s-a solicitat, concomitent, în temeiul art. 16 din Tratatul bilateral, sechestrarea şi predarea tuturor bunurilor, instrumentelor monetare, obiectelor de valoare, documente sau alte probe legate de comiterea infracţiunilor incriminate şi care vor fi găsite în posesia lui A. la data arestării sale.

Prin încheierea din 31.05.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Galaţi a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi, în baza art. 44 alin. (8), raportat la art. 43 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 01.06.2022, până la data de 29.06.2022, inclusiv.

Totodată, în baza art. 46 alin. (2) raportat la art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că au fost reţinute şi depuse la instanţa de judecată bunurile relevante în vederea remiterii lor către autoritatea solicitantă, în cazul admiterii cererii de extrădare, respectiv: telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON româneşti; 291 RON moldoveneşti; 300 dolari americani; 6.300 euro.

La data de 27.06.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a depus la dosar adresa nr. x/2022 cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii la care au fost anexate următoarele documente, prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007:

- nota verbală nr. 141 din data de 23 iunie 2022 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 24 iunie 2022, prin care se solicită extrădarea cetăţeanului moldovean;

- certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 2 decembrie 2021;

- certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 2 decembrie 2021;

- declaraţia sub jurământ în susţinerea cererii de extrădare a numitului A., a procurorului adjunct C. în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din Sud al Statului New York emisă la data 16 noiembrie 2021;

- rechizitoriul emis în dosarul cu nr. S1 21 Cr. 503 împotriva lui A.;

- rechizitoriul de înlocuire sigilat S1 21 Cr din data de 4 noiembrie 2021;

- mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din New York la data de 8 septembrie 2021;

- dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, cu referire la care s-a adresat rugămintea de a se avea în vedere şi explicaţiile suplimentare conţinute în nota verbală din data de 23 iunie 2022 înaintată de către Ambasada Statelor Unite ale Americii în România);

- declaraţia sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 16 noiembrie 2021 de către domnul D., detectiv, Departamentul de Poliţie din New York;

- fotografiile persoanei extrădabile;

Din cuprinsul cererii de extrădare a rezultat că persoana solicitată A. este subiectul unui Rechizitoriu penal Multiplu în dosarul cu numărul S1 21 Cr. 503, înregistrat în data de 9 august 2021 la Curtea Districtuală al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al statului New York, prin care este inculpat pentru comiterea următoarelor infracţiuni, în perioada februarie 2017 - iulie 2020:

Cap de acuzare 1: Conspiraţie la comiterea unei fraude cu dispozitive de acces, cu încălcarea Secţiunii 2 şi 1029 (b)(2), Titlul18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 5 ani;

Cap de acuzare 2: Fraudă cu dispozitive de acces, infracţiunea de fraudă şi conspiraţie pentru a comite această faptă cu încălcarea Secţiunii 1029 (a) (1), Titlul 18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 10 ani;

Cap de acuzare 3: Conspiraţie în vederea comiterii de fraude bancare cu încălcarea Secţiunilor 1344 şi 1349, Titlul 18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 30 de ani.

Cap de acuzare 4: Furt de identitate în formă agravantă, cu încălcarea Secţiunilor 1028A(a)(1), 1028A(b) şi 1028A(c) Titlul18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 2 ani, pedeapsă care trebuie aplicată în plus faţă de orice altă pedeapsă pe care o primeşte A..

În esenţă, s-a arătat că, în perioada februarie 2017 - iulie 2020, numitul A., s-a angajat în activităţi conspirative, pentru a comite fraude cu dispozitive de acces, fraudă cu dispozitive de acces, conspiraţie în vederea comiterii de fraude bancare şi furt de identitate în formă agravantă. Mai precis, A. a participat în calitate de membru al unei organizaţii criminale, responsabilă pentru pierderi de sute de mii de dolari prin obţinerea frauduloasă de informaţii despre cardurile de credit şi de debit şi alte informaţii de identificare personală prin instalarea de dispozitive de "skimming" pe bancomate şi la terminalele electronice ale punctelor de vânzare şi prin utilizarea informaţiilor obţinute în mod fraudulos pentru a retrage fonduri.

În urma controlului de regularitate internaţională, efectuat de Ministerul Justiţiei în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală s-a constatat că:

1. persoana a cărei extrădare se solicită are cetăţenie română şi moldoveană;

2. între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009;

3. extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008;

4. la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română (traducerea a fost efectuată de autorităţile americane);

5. din datele deţinute, nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La termenul din data de 28.06.2002, în prezenţa apărătorului ales, persoana solicitată A. a precizat în mod expres că se opune la cererea de extrădare, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 302/2004, s-a procedat la audierea acesteia şi s-au luat măsuri ca dosarul cauzei să fie pus la dispoziţia apărătorului ales pentru a putea prezenta, în scris şi în termen de 8 zile, opoziţia motivată la cererea de extrădare şi a indica mijloacele de probă admise de legea română.

La data de 04.07.2022, apărătorul ales al persoanei solicitate a fi extrădată a depus la dosar opoziţia motivată la extrădare, reclamând, în esenţă, că persoana solicitată A., nu este una şi aceeaşi persoană menţionată în rechizitoriul întocmit de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii.

S-a arătat că din analiza conţinutului cererii de extrădare şi a documentelor anexate de autorităţile S.U.A. rezultă că se solicită extrădarea unui cetăţean român cu numele A., or persoana reţinută şi prezentată pentru extrădare se numeşte A..

Totodată, s-a arătat şi faptul că în mandatul de arestare din cuprinsul cererii de extrădare, nu există menţionată data naşterii persoanei faţă de care s-a dispus emiterea mandatului, ceea ce creează un dubiu cu privire la identificarea persoanei solicitate de către autorităţile din S.U.A.

Aceleaşi dubii a reclamat persoana solicitată că rezultă şi din fotografiile ataşate cererii de extrădare, în care nu se poate distinge vreo trăsătură facială clară care să permită stabilirea identităţii persoanei solicitate.

În susţinerea opoziţiei la extrădare persoana solicitată a depus la dosar şi o adresă emisă de Inspectoratul de Poliţie Anenii Noi, Republica Moldova (pagina 124 dosar), în cuprinsul căreia se arată că în baza de date a autorităţilor din Republica Moldova au fost identificate 10 (zece) persoane cu numele "A." şi prenumele "A.", dintre care 2 (două) persoane deţin şi cetăţenia română.

Prin încheierea din data de 05.07.2022 s-a dispus comunicarea opoziţiei motivate autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii, în vederea răspunderii la obiecţiunilor legate de identitatea persoanei solicitate.

Prin adresa Departamentului de Justiţie al S.U.A. (pagina 134 dosar) s-a precizat că s-a luat legătura cu procurorii din S.U.A. care instrumentează acest caz, aceştia reafirmând că persoana arestată în România este aceeaşi persoană care este urmărită penal în Districtul de Sud al Statului New York.

S-a mai precizat că, aşa cum s-a explicat şi anterior, procurorul de caz a confirmat că a existat o greşeală de tipar privind data de naştere în cererea de extrădare, în sensul că data de naştere corectă este 12 august 1984 şi nu 14 august 1984.

În plus, s-a precizat că persoana din fotografia din paşaportul pe care avocaţii lui A. l-au depus la Curtea de Apel Galaţi, arată ca şi persoana din numeroase fotografii pe care autorităţile SUA le-au transmis autorităţilor române în sprijinul extrădării lui A. către Statele Unite.

Totodată s-a arătat că susţinerile persoanei solicitate privind prezenţa sa în S.U.A. se coroborează cu fotografiile de supraveghere de la bancă care îl arătau când instala un dispozitiv de skimming la un terminal de plată de la un magazin de îmbrăcăminte din New York City, la data de 26 iulie 2019, cu fotografiile de supraveghere care îl arată pe A. descărcând informaţiile furate de la un skimmer de la terminalul de plată al unui magazin de îmbrăcăminte din New Jersey, la data de 27 iulie 2019 şi cu fotografiile de supraveghere ale lui A. instalând un dispozitiv de skimming şi/sau efectuând încasări la un bancomat (ATM) din New Jersey în luna februarie 2020, în toate aceste fotografii fiind persoana solicitată A..

Analizând cererea de extrădare, instanţa a constatat, conform art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune extrădarea unei persoane, astfel cum reies acestea din dispoziţiile art. 19 - 35 din Legea nr. 302/2004:

1. Cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate (art. 20 alin. (3), între România şi Statele Unite ale Americii fiind încheiat un Tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008.

2. În cauză nu este incident vreunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a) - f), Curtea constatând că:

- nu există date din care să rezulte că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;

- nu există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;

- nu există date că situaţia persoanei solicitate riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);

- cererea de extrădare nu este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

- cererea de extrădare nu se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice;

- cererea de extrădare nu se referă la o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.

3. În cauză nu este incident vreunul dintre motivele opţionale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 alin. (1) şi (2), Curtea constatând că:

- faptele care motivează cererea nu fac obiectul unui proces penal în curs în România şi nici nu pot face obiectul unui proces penal în România.

- nu există date că extrădarea persoanei solicitate este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate.

4. Faptele pentru care este suspectată persoana a cărei extrădare se solicită sunt prevăzute ca infracţiune, atât de legea statului solicitant, cât şi de legea română (art. 24 alin. (1).

În continuare, Curtea a constatat că, calificarea juridică dată faptelor conform legii penale a statului solicitant a fost precizată în cererea de extrădare, iar din descrierea faptelor imputate a rezultat că acestea sunt prevăzute ca infracţiuni şi de legea penală română putând constitui infracţiunile de:

- Constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani;

- Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 350 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;

- Accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;

- Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (1) lit. b) în referire la art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

5. Faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată atrag, potrivit legislaţiei statului solicitant şi legii române, o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an (art. 26).

6. Faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată nu sunt pedepsite cu moartea de către legea statului solicitant (art. 27).

7. Pentru faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată acţiunea penală se angajează din oficiu şi nu numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (art. 30).

8. Nu există date că persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare sau de un tribunal naţional instituit anume pentru cauza ce face obiectul extrădării (art. 31).

9. Faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată au fost comise în perioada februarie 2017 - iulie 2020, astfel că prescripţia răspunderii penale nu este împlinită, atât potrivit legislaţiei române, cât şi potrivit legislaţiei statului solicitant (art. 33).

10. Faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată nu au fost amnistiate în România (art. 34).

11. Nu există un act de graţiere adoptat de statul solicitant cu privire la faptele de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată (art. 35).

Referitor la obiecţiunile formulate de persoana solicitată A., cetăţean român şi moldovean, care a susţinut că nu este una şi aceeaşi persoană menţionată în rechizitoriul întocmit de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, Curtea a apreciat că acestea sunt nefondate şi nu pot atrage respingerea cererii de extrădare.

În continuare, Curtea a constatat că aşa cum s-a arătat în relaţiile furnizate de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a existat o greşeală de tipar privind data de naştere menţionată în cererea de extrădare şi în rechizitoriu, în sensul că data de naştere corectă este 12 august 1984 şi nu 14 august 1984.

Cât priveşte faptul că în mandatul de arestare din cuprinsul cererii de extrădare, nu există menţionată data naşterii persoanei faţă de care s-a dispus emiterea mandatului, s-a reţinut că acesta nu este de natură să creeze un dubiu cu privire la identificarea persoanei solicitate de către autorităţile judiciare din S.U.A., câtă vreme în toate celelalte acte este menţionată o dată de naştere a persoanei solicitate, dată care, conform precizărilor rectificatoare făcute ulterior, este aceea de 12 august 1984, adică data de naştere a numitului A., persoană prezentată în faţa instanţei în vederea extrădării.

Totodată,s-a constatat că, audiat fiind de instanţă (pagina 75 dosar), numitul A., a confirmat că a fost în perioada februarie 2019 - septembrie 2020 în Statele Unite ale Americii, arătând chiar că în anturajul pe care l-a frecventat în California a auzit despre anumite persoane că se ocupau cu fraude cu carduri, dar că nu s-a implicat în astfel de activităţi, ceea ce întăreşte convingerea că cauză nu este vorba despre o altă persoană A., chiar în condiţiile în care, conform relaţiilor furnizate de autorităţile din Republica Moldova, în această ţară există şi alte persoane cu acest nume.

În plus, faptul că A., cel prezentat în faţa instanţei, este persoana vizată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a rezultat şi din fotografiile furnizate (paginile 87, 89, 91, 100 dosar urmă), ce fac parte integrantă din rechizitoriul întocmit în cauză, fotografii în care se observă cu claritate că este vorba despre persoana mai sus arătată şi nu despre o altă persoană.

Cât priveşte faptul că în actele transmise de autorităţile judiciare din S.U.A. numele persoanei solicitate este ortografiat A. şi nu A.,s-a apreciat că acest aspect nu constituie un impediment privind stabilirea identităţii reale a persoanei solicitate, în contextul existenţei suficientor alte date de identificare, fiind cauzat de diferenţele dintre alfabetul limbii engleze şi cel al limbii române.

Faţă de toate cele mai sus arătate, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Curtea a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii şi a dispus extrădarea persoanei solicitate A. din România în Statele Unite ale Americii.

Totodată, a constatat că persoana solicitată A. nu a renunţat la regula specialităţii.

În baza art. 52 alin. (3) în referire la art. 57 din Legea nr. 302/2004, a fost menţinută starea de arest provizoriu a persoanei solicitate A., până la predarea acesteia autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii, şi s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată provizoriu în cauză, începând cu data de 31.05.2022.

Totodată, în baza art. 52 alin. (6) şi art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus remiterea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii a bunurilor ridicate de la persoana solicitată A. şi depuse la instanţa de judecată.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, desemnat iniţial în cauză pentru persoana solicitată, a fost virat către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.

Astfel, contestatorul, reiterând susţinerile formulate în faţa instanţei de fond, a solicitat, în esenţă, respingerea cererii având în vedere că la dosar se află adresa sosită de la autorităţile americane, însă documentele care au fost prezentate, ataşate cererii de extrădare conform art. 8 din Legea nr. 111/2008, nu corespund cerinţelor textului de lege, în aceste documente existând o eroare, care din punctul său de vedere reprezintă o eroare gravă, eroare care trebuia corectată de autorităţile străine, dacă era posibil. A solicitat a se constata că la filele x se regăseşte data de naştere 14 august. De asemenea, şi în mandatul de arestare prevăzut la fila x nu se regăseşte decât numele persoanei, or în situaţia aceasta trebuie analizate numele, prenumele, data naşterii şi fotografii, fiind singurele elemente care pot duce la o identificare a persoanei. A menţionat că într-adevăr numele şi prenumele aparţin persoanei faţă de care s-a solicitat extrădarea, însă nu şi data naşterii. A apreciat că elementul datei naşterii nu a fost corectat suficient, iar documentele care au fost prezentate şi în baza cărora va fi judecată cererea nu sunt corectate, prezentând în continuare această eroare. Astfel, există un dubiu foarte mare ca persoana solicitată să fie de fapt o altă persoană. În privinţa pozelor ataşate la dosar, a precizat că acestea au fost făcute cu ocazia intrării pe teritoriul Americii. Faţă de aceste susţineri a apreciat că dubiul cu privire la persoana solicitată trebuie să subziste în continuare, urmând a se constata că în cauză nu sunt suficiente documente care să stabilească identitatea persoanei solicitate.

Examinând, cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu, conform art. *4251 din C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte apreciază contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. ca fiind nefondată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Prioritar analizei motivelor de legalitate şi temeinicie invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 21 mai 2008.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situaţia în care, prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent şi detaliat condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispuse extrădarea.

Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. are cetăţenie română şi moldoveană, iar între România şi Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiţie impusă, atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât şi de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reţine că toate infracţiunile enunţate dau loc la extrădare, având corespondent în legislaţia română.

Astfel, este îndeplinită cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participaţie şi independent de încadrarea juridică şi terminologia folosită, sunt incriminate şi de legea penală română, ca infracţiuni de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani;- Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 350 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani; - Accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;-Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (1) lit. b) în referire la art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislaţiei ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puţin 1 an, fiind respectată condiţia prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

În continuare, instanţa constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) rap. la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor din tratatele bilaterale şi pe bază de reciprocitate şi, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România şi Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate.

Înalta Curte reţine că, faţă de primul motiv invocat, cel care vizează identificarea persoanei extrădabile, instanţa a făcut demersurile necesare pentru a clarifica eroarea cu privire la data naşterii. Astfel, autorităţile judiciare americane au transmis că a existat o greşeală de tipar privind data naşterii menţionată în cererea de extrădare şi în rechizitoriu şi au comunicat că, într-adevăr, aceasta este 12 august 1984.

Totodată, Înalta Curte constată, în acord cu instanţa fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării (art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004). Deşi persoana extrădabilă s-a opus la extrădare invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 04.11.1950 sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), argumentul adus în acest sens a fost acela că, deşi a confirmat că a fost în perioada februarie 2019 - septembrie 2020 în Statele Unite ale Americii, arătând chiar că în anturajul pe care l-a frecventat în California a auzit despre anumite persoane că se ocupau cu fraude cu carduri, dar că nu s-a implicat în astfel de activităţi, ceea ce întăreşte convingerea că cauză nu este vorba despre o altă persoană A., chiar în condiţiile în care, conform relaţiilor furnizate de autorităţile din Republica Moldova, în această ţară există şi alte persoane cu acest nume.

Înalta Curte reţine că susţinerile persoanei solicitate privind prezenţa sa în S.U.A. se coroborează cu fotografiile de supraveghere de la bancă care îl arătau când instala un dispozitiv de skimming la un terminal de plată de la un magazin de îmbrăcăminte din New York City, la data de 26 iulie 2019, cu fotografiile de supraveghere care îl arată pe A. descărcând informaţiile furate de la un skimmer de la terminalul de plată al unui magazin de îmbrăcăminte din New Jersey, la data de 27 iulie 2019 şi cu fotografiile de supraveghere ale lui A. instalând un dispozitiv de skimming şi/sau efectuând încasări la un bancomat (ATM) din New Jersey în luna februarie 2020, în toate aceste fotografii fiind persoana solicitată A..

Sub acest aspect Înalta Curte reţine că fotografiile se regăsesc la dosarul de urmărire penală, din ele rezultând că identitatea persoanei extrădabile a fost stabilită în mod corect.

Totodată, Înalta Curte apreciază că în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuţie respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 priveşte fără îndoială un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce oricum la citarea sau nu a persoanei extrădabile.

Acest lucru rezultă indirect din dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 302/2004, deoarece în situaţia în care se pune problema unei hotărâri date în lipsă împotriva persoanei extrădabile (când extrădarea se solicită în vederea executării unei pedepse), statul român poate refuza extrădarea (refuzul fiind prin urmare facultativ). Aşadar, chiar şi în situaţia în care procesul s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, simpla împrejurare că persoana extrădabilă nu a fost prezentă la judecată reprezintă un motiv facultativ de refuz. Or, în situaţia în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speţă, desfăşurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.

Astfel, în mod corect, instanţa fondului a reţinut că persoana extrădabilă nu este condamnată şi nici cercetată penal de către autorităţile judiciare române, în vreo cauză, faţă de aceasta nefiind efectuată o urmărire penală in personam şi cu atât mai puţin pusă în mişcare acţiunea penală, neavând, astfel calitatea de suspect sau inculpat.

În ceea ce priveşte sechestrarea şi remiterea unor bunuri care au legătură cu infracţiunile pentru care se acordă extrădarea, această posibilitate este prevăzută, atât de art. 17 alin. (1) şi (5) din lege, cât şi de art. 16 alin. (1) din Tratat şi, având în vedere natura bunurilor (telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON româneşti; 291 RON moldoveneşti; 300 dolari americani; 6.300 euro) şi natura infracţiunilor la care se referă cererea de extrădare, fiind posibil ca acele bunuri să constituie produs al faptelor de care este acuzată ori să servească drept dovezi (aspecte pe care, în mod obiectiv, numai autorităţile judiciare din statul solicitant le pot verifica), se constată că, în mod corect, s-a dispus remiterea bunurilor respective către autorităţile competente ale statului solicitant (astfel cum s-a solicitat prin cererea de extrădare), odată cu predarea acesteia.

Faţă de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de lege şi de tratat, reţinând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa fondului a dispus extrădarea persoanei extrădabile A., astfel încât va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană extrădabilă A.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 102 din data de 17 august 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 august 2022.

Procesat de GGC - LM