European Arrest Warrant execution: refusal grounds, dual criminality exemption for human smuggling, and identity verification via subsidiary protection status
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the requested person, leaving in force the Court of Appeal’s judgment ordering his surrender to the requesting state. The case involved the execution of a European Arrest Warrant issued by Germany for 11 counts of facilitating illegal entry and residence, involving organized human trafficking via trucks from Romania, against a national of a third country who had been granted subsidiary protection in Romania; the appellant challenged the execution based on identity mismatches, the location of the offenses, and fears of expulsion to his country of origin. The court upheld the decision relying on the principles of mutual trust and recognition under Framework Decision 2002/584/JAI, confirming the absence of mandatory or discretionary refusal grounds under Article 99 of Law No. 302/2004, validating the identity through documentary evidence, and rejecting the argument that the offenses occurred on Romanian territory or that the dual criminality condition was unmet, as the conduct constituted human smuggling (Article 263 of the Penal Code) and fell within the category of human trafficking exempt from the dual criminality test under Article 97 of Law No. 302/2004; the court further determined that the risk of expulsion was mitigated by the notification to German authorities of the applicant's subsidiary protection status, rendering his fears of ill-treatment unfounded given the requesting state's adherence to the European Convention on Human Rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, art. 275 alin. (6) C. proc. pen; European Arrest Warrant execution: refusal grounds, dual criminality exemption for human smuggling, and identity verification via subsidiary protection status: The case involved the execution of a European Arrest Warrant issued by Germany for 11 counts of facilitating illegal entry and residence, involving organized human trafficking via trucks from Romania, against a national of a third country who had been granted subsidiary protection in Romania; the appellant challenged the execution based on identity mismatches, the location of the offenses, and fears of expulsion to his country of origin. The court upheld the decision relying on the principles of mutual trust and recognition under Framework Decision 2002/584/JAI, confirming the absence of mandatory or discretionary refusal grounds under Article 99 of Law No. 302/2004, validating the identity through documentary evidence, and rejecting the argument that the offenses occurred on Romanian territory or that the dual criminality condition was unmet, as the conduct constituted human smuggling (Article 263 of the Penal Code) and fell within the category of human trafficking exempt from the dual criminality test under Article 97 of Law No. 302/2004; the court further determined that the risk of expulsion was mitigated by the notification to German authorities of the applicant's subsidiary protection status, rendering his fears of ill-treatment unfounded given the requesting state's adherence to the European Convention on Human Rights.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural ground cited for the dismissal of the appeal as unfounded.
Basis for imposing judicial costs on the appellant.
Basis for assigning the costs of the appointed defense counsel to the state.
Full text
Asupra cauzei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Iniţial;
La data de 12.06.2022 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2022, sesizarea cu nr. x/2022 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 de autorităţile judiciare din Republica Federală Germania faţă de numitul A., cetăţean afgan, urmărit pentru săvârşirea a 11 infracţiuni de facilitarea intrării şi a şederii ilegale, prevăzute de secţiunile 96, subsecţiunea 1, 97 subsecţiunea 2, din Legea germană privind rezidenţa, secţiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigraţiei ilegale pe bază repetitivă şi cu intenţia de a obţine profit în 11 cazuri.
În cuprinsul sesizării s-a arătat că la data de 11.06.2022 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti solicitarea autorităţilor judiciare din Germania, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 împotriva numitului A., urmărit pentru săvârşirea a 11 infracţiuni de facilitarea intrării şi a şederii ilegale, prevăzute de secţiunile 96, subsecţiunea 1, 97 subsecţiunea 2, din Legea germană privind rezidenţa, secţiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigraţiei ilegale pe bază repetitivă şi cu intenţia de a obţine profit în 11 cazuri.
Prin ordonanţa nr. 66/11.06.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a procedat la reţinerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 11.06.2022, ora 21:10, până la data de 12.06.2022, ora 21:10.
În susţinerea sesizării, Parchetul a ataşat lucrarea nr. 1548/II-5/2022, care cuprinde: procesul-verbal din 11.06.2022; ordonanţa de reţinere nr. x/2022 din 11.06.2022; informarea cu privire la drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare; formular A - informaţii suplimentare - art. 26 Decizia SIS II; adresă desemnare avocat oficiu; adresă depistare a numitului A., pe numele căruia autorităţile judiciare germane au emis Alertă Schengen; proces-verbal de predare-primire a persoanei solicitate; proces-verbal de verificare în baza de date ale aplicaţiilor Urmăriţi şi InterditPlus şi InterID; copia cazierului judiciar; document privind identitate; adresă Biroul SIRENE; adresă emisă către Ambasada Statului Islamic Afganistan în Polonia; adresă emisă de IGPR- Biroul SIRENE cu privire la emiterea mandatului european de arestare pe numele persoanei solicitate; fişă de cunoaştere individuală.
Prin încheierea de şedinţă din 12.06.2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în temeiul art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării a persoanei solicitate A..
S-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o durată de 15 zile, de la data de 12.06.2022 până la data de 26.06.2022, inclusiv.
S-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 23.06.2022 ora 9:00, sala P91 - Vintilă Dongoroz, în vederea prezentării de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română, pentru când se citează persoana solicitată la locul de deţinere.
Pentru termenul din 23.06.2022 a fost depus mandatul european de arestare, fiind încuviinţată cererea persoanei solicitate de acordare a unui termen în vederea pregătirii apărării şi a depunerii de înscrisuri în circumstanţiere.
Prin încheierea de şedinţă din 23.06.2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală a dispus în temeiul art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o durată de 30 zile, de la data de 23.06.2022 până la data de 22.07.2022, inclusiv.
Prin încheierea de şedinţă din 12.07.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării dispuse faţă de persoana solicitată A., prin încheierea din data de 23.06.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
A menţinut măsura preventivă dispusă faţă de persoana solicitată A.
Prin sentinţa penală nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În baza art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, pe numele persoanei solicitate A., .
S-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile germane, cu respectarea regulii specialităţii.
S-a dispus comunicarea autorităţilor germane a împrejurării că persoana solicitată beneficiază de protecţie subsidiară pe teritoriul României, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 122/2006.
În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus luarea măsurii arestării în vederea predării faţă de persoana solicitată A., pentru o perioadă de 30 de zile, de la 26.07.2022 la 24.08.2022, inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută, arestată provizoriu şi arestată în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare în perioada 11.06.2022 - 26.07.2022, inclusiv.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 1500 RON, s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba pashtu, aferent pentru 3 ore de traducere, s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel s-a reţinut că mandatul european de arestare preventivă a fost emis de judecătorul de la 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, pe numele persoanei solicitate A., urmărit pentru săvârşirea a 11 infracţiuni de facilitarea intrării şi a şederii ilegale, prevăzute de secţiunile 96, subsecţiunea 1, 97 subsecţiunea 2, din Legea germană privind rezidenţa, secţiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigraţiei ilegale pe bază repetitivă şi cu intenţia de a obţine profit în 11 cazuri.
Durata maximă a pedepsei sau a măsurii de siguranţă privative de libertate care poate fi aplicată pentru infracţiunile săvârşite este de 10 ani închisoare.
Prezentul mandat se referă la un total de 11 infracţiuni.
Intervalul de comitere a faptelor este 11.01.2021 - 12.01.2021; 10.02.2021 - 24.02.2021; 26.02.2021, 13.03.2021, 20.03.2021, 22.03.2021, 28.03.2021, 9.04.2021, 14.04.2021, în localităţile Tittmoning, Teutschenthal, Waldmünchen, Pöcking, Könnern, Dresden, Groß Santersleben, Burgthann, Wendeburg.
Modul de acţiune al grupării infracţionale investigate până în prezent, în care învinuitul are un rol central, se bazează în principal pe organizarea de trafic ilegal al unor cetăţeni afgani pe aşa-numita rută balcanică din România (Timişoara) în Germania. Caz în care învinuitul şi ceilalţi complici ai săi se folosesc de o particularitate a oraşului Timişoara, care este un punct de transbordare pentru firmele de transport cu camioane şi unde mai ales şoferii turci de camion fac pauze mai lungi pentru a dormi. De acest moment se folosesc grupările infracţionale pentru ca, sub protecţia întunericului, să ocupe camioanele cu afgani ce doresc să fie traficaţi ilegal. Primul contact dintre traficanţi şi cei dornici de a fi traficaţi ilegal se produce cu mult înainte, parţial deja din Serbia. Parţial se efectuează şi traficări ilegale cu garanţie din Afganistan până în ţara de destinaţie Germania, care sunt organizate în mai multe etape. Fiecare etapă în parte este apoi în responsabilitatea traficanţilor individuali - plăţile salariilor pentru traficanţi se reglementează în aceste cazuri între grupările infracţionale de traficanţi.
În detaliu este vorba de următoarele traficări ilegale:
- La data de 12 ianuarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 08:55, cei şase cetăţeni afgani B., C., D., E., F., G. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat, în dreptul localităţii Tittmoning.
- La data de 24 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 14:00, cei cinci cetăţeni afgani H., I., A. Formulli, J. şi K. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat, pe autostrada A38 în dreptul localităţii Teutschenthal.
- La data de 20 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 15:00 cei cinci cetăţeni afgani L., M., N., O. şi P. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat din dreptul localităţii Waldmünchen.
- La data de 22 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 21:20, cei şase cetăţeni afgani Q., R., S., L., T. şi U. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A3 din dreptul localităţii Pöcking.
- La data de 09 aprilie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 16:30, cei cinci cetăţeni afgani V., W., X., L. şi A. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A14 din dreptul localităţii Könnern.
- La data de 11 ianuarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 10:00, cei şase cetăţeni afgani Y., Z., AA., BB., CC. şi DD. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A14 din dreptul localităţii Könnern.
- La data de 10 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 17:15, cei şase cetăţeni afgani L., EE., FF., GG., HH. şi II. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat din dreptul localităţii Dresden.
- La data de 26 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 10:30, cei doi cetăţeni afgani JJ. şi KK. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A2 din dreptul localităţii Groß Santersleben.
- La data de 14 aprilie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 18:30, cei şase cetăţeni afgani LL., MM., Q., NN., OO. şi E. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat din dreptul localităţii Burgthann.
- La data de 13 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 06:34, cei patru cetăţeni afgani DD., T., PP. şi QQ. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A7 din dreptul localităţii Wendeburg.
- La data de 28 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 11:00, cei cinci cetăţeni afgani RR., SS., TT., UU. şi VV. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei şi au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menţionat de pe autostrada A7 din dreptul localităţii Wendeburg.
În toate cazurile învinuitul a luat acest lucru cert tacit în calcul şi le-a dat ajutor cetăţenilor afgani la intrarea ilegală şi la şederea ilegală a acestora prin aceea că a organizat de fiecare dată transportul lor cu camioanele din Timişoara/România pe teritoriul Germaniei. Pentru aceasta a primit de fiecare dată o recompensă în sumă necunoscută, respectiv în orice caz i-a fost promisă una. Învinuitul a vrut să-şi creeze o sursă de venit continuă de o oarecare durată şi de un oarecare volum.
Curtea de Apel Bucureşti a constatat că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare iar infracţiunile care motivează mandatul european de arestare sunt prevăzute şi în dreptul nostru intern, respectiv de dispoziţiile art. 263 alin. (1) şi (2) C. pen. de altfel, faptele indicate permit predarea persoanei solicitate şi fără îndeplinirea condiţiei dublei incriminări, în sensul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
Faţă de persoana solicitată A., a fost emis la 15.12.2021 un mandat intern de arestare preventivă de către autorităţile statului solicitant, respectiv de către Judecătoria Traunstein, Germania.
Totodată, mandatul european de arestare a fost emis de către judecătorul competent de la Judecătoria Traunstein, Germania.
Persoana solicitată A., nu şi-a manifestat acordul de a fi predat către autorităţile germane.
Referitor la obiecţiile vizând identitatea, Curtea de Apel a constatat că persoana solicitată este cea a cărei predare o solicită autorităţile germane, nefiind fondate criticile.
În esenţă, persoana solicitată a arătat că numele său nu este A., persoana indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, ci A.
Contrar susţinerilor persoanei solicitate, Curtea a constatat că în mandatul european de arestare, pe lângă numele A., persoana solicitată este identificată şi sub un alt nume (alias), respectiv A..
Instanţa de fond a motivat că, din înscrisurile aflate la dosar (permisul de şedere temporară nr. x emis de autorităţile române şi valabil până la 23.05.2024, precum şi paşaportul nr. x eliberat de IGI România şi valabil până la 24.05.2024) rezultă că persoana solicitată are şi cealaltă identitate indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, respectiv A.. Prin urmare, s-a constatat că A. şi A. sunt una şi aceeaşi persoană, obiecţiile acesteia privind identitatea fiind lipsite de bază faptică.
S-a mai arătat că nici în faţa procurorului, dar nici în faţa instanţei (la termenele din 12.06.2022, 23.06.2022 şi 12.07.2022), persoana solicitată nu a arătat că nu ar fi persoana căutată de către autorităţile germane, invocând obiecţii privind identitatea abia la termenul din data de 26.07.2022, fără a oferi vreo explicaţie pertinentă sub acest aspect.
Referitor la susţinerile, potrivit cu care, persoana solicitată va fi cu siguranţă expulzată în Afganistan, instanţa de fond le-a apreciat simple afirmaţii subiective ale persoanei vizate de mandatul european de arestare, fără bază faptică.
Împotriva sentinţei penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în termen legal, persoană solicitată A. a formulat contestaţie.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., prin apărător ales, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală (republicată), mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
Având în vedere aceste principii, Legea nr. 302/2004 limitează în procedura de executare de către autorităţile române a unui mandat european de arestare rolul instanţei la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată, şi la stabilirea existenţei sau inexistenţei vreunui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, neexistând o competenţă a instanţei de a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi de a verifica existenţa faptelor de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată.
Din actele dosarului rezultă că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis la 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, mandatul european de arestare, acesta fiind urmărit pentru săvârşirea a 11 infracţiuni de facilitarea intrării şi a şederii ilegale, prevăzute de secţiunile 96, subsecţiunea 1, 97 subsecţiunea 2, din Legea germană privind rezidenţa, secţiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigraţiei ilegale pe bază repetitivă şi cu intenţia de a obţine profit în 11 cazuri.
În acord cu instanţa de fond Înalta Curte constată că, sub aspectul condiţiilor de formă, mandatul european de arestare emis la data de la 11.01.2022 pe numele persoanei solicitate A. cuprinde menţiunile obligatorii prev. de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
Apărările persoanei solicitate A., potrivit cu care nu se consideră vinovată de săvârşirea faptelor de care este acuzată şi că nu ar fi comis faptele de care este acuzat, nu pot face obiectul acestei proceduri. Instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă.
Susţinerile apărătorului ales, vizând identitatea persoanei solicitate sunt neîntemeiate.
În acord cu instanţa de fond Înalta Curte constată că persoana solicitată este cea a cărei predare o solicită autorităţile germane, în mandatul european de arestare, pe lângă numele A., persoana solicitată este identificată şi sub un alt nume (alias), respectiv A.
Din înscrisurile aflate la dosar (permisul de şedere temporară nr. x emis de autorităţile române şi valabil până la 23.05.2024, precum şi paşaportul nr. x eliberat de IGI România şi valabil până la 24.05.2024) rezultă că persoana solicitată are şi cealaltă identitate indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, respectiv A.. Prin urmare, rezultă că A. şi A. sunt una şi aceeaşi persoană.
În contestaţia formulată, persoana solicitată, prin apărător ales, a susţinut că, în cauză ar fi incidente dispoziţiile 99 alin. (2) lit. c) din Legea 302/2004, potrivit cu care:
(2) Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:
e) când mandatul european de arestare se referă la infracţiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României;
În acord cu instanţa de fond Înalta Curte constată că în cauza de faţă nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004, iar infracţiunile care motivează mandatul european de arestare ar fi fost săvârşite pe teritoriul Germaniei şi nu pe teritoriul Românie, aşa cum susţine apărarea.
Potrivit art. art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, faptele indicate permit predarea persoanei solicitate şi fără îndeplinirea condiţiei dublei incriminări, în sensul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004:
(1) Următoarele infracţiuni, indiferent de denumirea pe care o au în legislaţia statului emitent, dacă sunt sancţionate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puţin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări:
3. traficul de persoane;
Totodată aceste infracţiuni sunt prevăzute în dreptul nostru intern, respectiv de dispoziţiile art. 263 alin. (1) şi (2) C. pen.- trafic de migrant.
Contrar susţinerilor apărării, instanţa de fond, la fila x din sentinţă a făcut o amplă prezentare a situaţie juridice a persoanei solicitate, arătând că acesteia - prin decizia nr. 19 din data de 15 martie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, i-a fost acordată protecţie subsidiară.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 122/2006, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în ţara de origine sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.
Prin urmare, temerile persoanei solicitate, potrivit cu care viaţa sau integritatea fizică ar fi în pericol, dacă se dispune punerea în executare a mandatului european de arestare sunt nefondate.
Obiectul cauzei nu îl constituie expulzarea, extrădarea ori returnarea persoanei solicitate în ţara de origine (Afganistan), şi nu există riscul ca viaţa ori libertatea sa să fie pusă în pericol (în sensul unor privări de libertate arbitrare) sau să fie supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante pe teritoriul statului german, care este un stat de drept, semnatar al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, membru al Uniunii Europene.
Totodată Înalta Curte mai constată că prin sentinţa contestată, instanţa de fond, pentru deplina protejare a drepturilor persoanei solicitate, a dispus comunicarea autorităţilor germane a împrejurării că persoana solicitată A. beneficiază de protecţie subsidiară pe teritoriul României, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 122/2006.
Susţinerile apărării, potrivit cu care obligativitatea respectării confidenţialităţii procedurii de soluţionare a cererii de azil prevăzută de Legea nr. 122/2006 nu ar fi fost respectată, întrucât a fost contactată Ambasada Afganistanului, iar statul de origine nu trebuie să deţină informaţii cu privire la locul se regăseşte persoana care a solicitat azil într-o altă ţară, nu pot fi analizate în cauza de faţă.
În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluţionare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.
Predarea, ca o consecinţă directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reţinerea şi remiterea acesteia către autorităţile judiciare ale statului solicitant.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-persoană solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă paştună se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul-persoană solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.
Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă paştună se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 august 2022.
Procesat de GGC - LM