Appellant’s withdrawal of appeals upheld, leaving Court of Appeal rulings intact; 50 RON costs awarded.

Deliberând asupra recursurilor formulat de recurentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 şi 13 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 26 aprilie 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, instanţă învestită cu soluţionarea plângerii formulată de petentul A., înscris în Baroul Berlin conform legitimaţiei x, având sediul cabinetului în Berlin, Germania, cu o infrastructură pentru îndeplinirea prestaţiilor ocazionare în România, în biroul situat în jud. Constanţa, România, împotriva ordonanţei din data de 02.12.2021, menţinută de procurorul general prin ordonanţa nr. 111/II/2/2021 din 05.02.2022 în dosarul penal nr. x/2020, s-a dispus amânarea cauzei pentru a se pune în discuţie excepţia necompetenţei materiale funcţionale a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa în soluţionarea prezentei cereri.

Ulterior, prin sentinţa penală nr. 15/P/JDL din data de 13.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 3 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din C. proc. pen. în referire la art. 50 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a completului judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în soluţionarea prezentei cauze şi s-a declinat competenţa funcţională în favoarea completului judecătorului de cameră preliminară din cadrul aceleiaşi instanţe de judecată.

În baza art. 51 din C. proc. pen. şi art. 136 alin. (4) din C. proc. civ. în referire la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă funcţională între completurile specializate ale Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală - completul judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Pentru a dispus în acest sens, Curtea de Apel Constanţa a reţinut, în esenţă, că, prin plângerea înregistrată în data de 17.01.2022 pe rolul Curţii de Apel Constanţa - Completul judecătorului de cameră preliminară sub nr. x/2022, petentul A. a criticat pentru nelegalitate şi netemeinicie ordonanţa nr. 103/P/2020 din 02.12.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi nr. 111/II/2/2021 din 05.01.2022 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, solicitând desfiinţarea acestora şi, subsecvent, a mandatului de percheziţie domiciliară emis în cauză de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa şi a procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 29.11.2021, cu consecinţa restituirii actelor şi lucrărilor cu caracter profesional ridicate cu ocazia acestei percheziţii.

În expunerea motivelor plângerii, petentul a criticat, în esenţă, legalitatea procedurii percheziţiei desfăşurate în cauză în lipsa procurorului, contrar art. 34 din Legea nr. 51/1995 şi cu încălcarea art. 6 şi art. 8 din C.E.D.O., precum şi a jurisprudenţei C.J.U.E. şi Curţii de la Strasbourg în această materie, dar şi legalitatea procesului-verbal de percheziţie domiciliară întocmit cu nerespectarea dispoziţiilor art. 161 alin. (2) lit. g) din C. proc. pen.

A criticat şi legalitatea mandatului de percheziţie domiciliară emis în cauză de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, deoarece din conţinutul acestuia lipseşte scopul pentru care a fost eliberat, dar şi pentru că a fost întocmit în termeni prea vagi, obiectul mandatului nefiind clar delimitat.

La termenul din data de 09.02.2022, soluţionând plângerea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că dosarul de urmărire penală în care au fost efectuate actele de urmărire penală pretins nelegale (dosar nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa) se află "încă în faza de urmărire penală", astfel încât, în baza art. 111 alin. (1) din R.O.I.I.J., aprobat prin H.C.S.M. nr. 1375/2015, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul completului judecătorului de cameră preliminară şi înaintarea acesteia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul aceleiaşi instanţe.

La termenul din 05.05.2022, judecătorul de drepturi şi libertăţi, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei funcţionale a completului judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa în soluţionarea prezentei plângeri având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (5) din C. proc. pen.. Soluţionând prioritar excepţia invocată din oficiu, Curtea - completul judecătorului de drepturi şi libertăţi a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. "(1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală", iar potrivit dispoziţiilor alin. (5), "(5)Asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuţii în acest sens, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege."

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (6) din C. proc. pen. "(6) Asupra legalităţii actului de trimitere în judecată şi probelor pe care se bazează acesta, precum şi asupra legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară, în condiţiile legii."

Analizând normele de competenţă funcţională mai sus citate în contextul criticilor expuse pe cale prezentei plângeri, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că examinarea legalităţii actelor (procesuale şi procedurale) de urmărire penală, a administrării probelor în faza de urmărire penală, inclusiv a procedeelor probatorii întreprinse în această fază a procesului penal intră în sfera atribuţiilor reglementate judecătorului de cameră preliminară.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, în cursul urmăririi penale, acte şi măsuri de natură a restrânge drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, însă nu pentru orice act/măsură întreprins/ă în faza de urmărire penală este chemat să se pronunţe judecătorul de drepturi şi libertăţi, ci numai pentru acelea prin care drepturile şi libertăţile persoanei sunt efectiv restrânse.

Bunăoară, judecătorul de drepturi şi libertăţi care a încuviinţat efectuarea percheziţiei domiciliare şi a emis mandatul prevăzut de art. 158 alin. (6) - (7) din C. proc. pen. - măsuri de natură a restrânge exerciţiul dreptului de proprietate şi reprezentând intruziuni în viaţa privată a persoanei - nu se poate pronunţa, în exerciţiul aceleiaşi funcţii judiciare, asupra legalităţii măsurilor şi activităţilor procesuale desfăşurate în vederea punerii în executare a respectivului mandat de percheziţie şi aceasta pentru că, în această din urmă situaţie, judecătorul nu ar dispune noi acte/măsuri restrictive de drepturi, nefiind, deci, chemat să exercite funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală.

Prin urmare, nu orice petiţie lato sensu (cerere, plângere, contestaţie) formulată în cursul urmăririi penale şi adresată unei instanţe de judecată este de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul respectivei autorităţi judiciare pentru simplul motiv că instrucţia penală se află în faza de urmărire penală, ci numai acelea prin a căror soluţionare se tinde la adoptarea de măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi fundamentale pentru persoana vizată.

Văzând că legalitatea procedurii percheziţiei este adusă în discuţie cu titlu principal pe calea prezentei plângeri, restituirea unor lucruri ridicate cu ocazia percheziţiei fiind subsecventă constatării nelegalităţii actului procedural, faţă de toate cele ce au precedat, în baza art. 3 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din C. proc. pen. în referire la art. 50 din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei funcţionale a completului judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în soluţionarea prezentei cauze şi a declinat competenţa funcţională în favoarea completului judecătorului de cameră preliminară din cadrul aceleiaşi instanţe de judecată.

Văzând că, din punct de vedere procedural, soluţia dispusă de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din 09.02.2022 - scoaterea cauzei de pe rolul completului judecătorului de cameră preliminară şi înaintarea completului judecătorului de drepturi şi libertăţi - reprezintă o declinare de competenţă funcţională (neexprimată in terminis), în baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competenţă funcţională între completurile specializate ale Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi, deoarece normele de procedură penală nu cuprind dispoziţii particulare referitoare la acest tip de incident, în baza art. 136 alin. (4) din C. proc. civ. în referire la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală - completul judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea soluţionării acestuia.

Împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 şi 13 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, recurentul A. a formulat recurs.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2022, recurentul A., fiind prezent personal în faţa Înaltei Curţi, a învederat instanţei că îşi retrage recursurile formulate în cauză.

Examinând cererea de retragere a recursurilor formulate de petentul A., Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a recurentului, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză, a recursurilor împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 şi 13 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, este un act de dispoziţie, care odată exercitată, duce la pierderea unui drept.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, recursul reprezintă o cale de atac concepută distinct de legiuitor numai în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

În materia căilor de atac reglementate de actualul C. proc. pen., respectiv în cazul apelului, legiuitorul a prevăzut posibilitatea retragerii căii de atac.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

În speţă, recurentul petent A. şi-a manifestat expres voinţa de a-şi retrage calea de atac, cu ocazia dezbaterilor în faţa Înaltei Curţi.

Pe cale de consecinţă, având în vedere, pe de o parte, declaraţia recurentului petent A. în sensul retragerii căii de atac, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât cel care a exercitat o cale de atac poate să şi-o retragă până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte va lua act de retragerea recursurilor formulate de petentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 şi 13 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursurilor formulate de petentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 şi 13 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 iunie 2022.

Procesat de GGC - LM