Competence for challenging prosecutor’s dismissal: place of offense vs. first-seized court under Article 41(4) of the Code of Criminal Procedure

Asupra conflictului negativ de competenţă,

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

La data de 29.07.2021 s-a înregistrat pe rolul judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti plângerea formulată de către petenta A. S.A. împotriva ordonanţei din data de 09.06.2021 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în dosarul nr. x/2019 solicitând desfiinţarea soluţiei de clasare şi trimiterea cauzei la procuror pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

În motivarea plângerii a invocat - printre altele - că de la data de 06.01.2021 de când Tribunalul Bucureşti a pronunţat încheierea din dosarul nr. x/2020 procurorul de caz nu a mai administrat nici o probă care să justifice soluţia de clasare, motivarea acesteia fiind formală, fără legătură cu cauza sau cuprinzând aspecte şi consideraţii de ordin personal nesusţinute.

În ceea ce priveşte plângerea penală care a stat la baza dosarului de urmărire penală nr. x, judecătorul de cameră preliminară a constatat că la data de 03.09.2019 a fost înregistrată la DIICOT, sub numărul de lucrare x, plângerea penală formulată de către petenta A. S.A. împotriva următoarelor persoane fizice şi juridice: B., C. S.R.L., D., E., F., G., H. şi a altor persoane fizice sau juridice necunoscute pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, folosire de informaţii privilegiate şi spălarea banilor.

La data de 02.10.2019 această plângere a primit numărul de dosar de urmărire penală x, iar prin ordonanţa din data de 03.10.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor menţionate.

La data de 05.10.20210 şi ulterior la data de 10.02.2021 petenta A. S.A. a sesizat noi infracţiuni în legătură cu infracţiunile anterior sesizate, făcând trimitere, printre alte persoane, şi la avocaţii I. şi J.. Având în vedere aceste două sesizări, prin ordonanţa din data de 9.3.2021 emisă în dosarul nr. x/2019 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem şi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, delapidare şi spălarea banilor.

De asemenea, au mai existat şi alte sesizări cu privire la noi fapte penale, sesizări formulate de către petentă prin diverse memorii depuse în dosarul nr. x/2019

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a instanţei.

Prin încheierea de şedinţă din 17.08.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen. a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti.

În baza art. 50 alin. (2) C. proc. pen. a fost declinată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petenta A. S.A. împotriva ordonanţei nr. x din data de 09.06.2021 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În baza art. 396 raportat la art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a reţinut că din verificarea site-ului Baroului Bucureşti, numitul D. are calitatea de avocat din data de 01.02.2003, neavând însă drept de exercitare a profesiei, pe motiv de incompatibilitate, începând cu data de 21.08.2015.

Acest lucru nu echivalează însă cu pierderea calităţii de avocat. Întrucât textul art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., nu distinge între avocaţii cu drept de exercitare a profesiei şi cei fără acest drept, împrejurarea suspendării calităţii de avocat pe motiv de incompatibilitate este irelevantă în ceea ce priveşte problema stabilirii competenţei instanţei de judecată.

Acest argument este cu atât mai puternic cu cât numitul D. nu este singurul avocat faţă de care petenta a formulat plângere penală în dosarul nr. x/2019 (plângerea formulată cu privire la avocaţii I. şi J.).

Or, atâta vreme cât judecătorul de cameră preliminară este chemat - în baza art. 340 C. proc. pen. - să verifice legalitatea şi temeinicia soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, putând să pronunţe inclusiv soluţia prevăzută de art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen., rezultă fără putinţă de tăgadă că singurul judecător de cameră preliminară care poate soluţiona plângerea petentei întemeiată pe art. 340 C. proc. pen. este cel de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa de soluţionare a cauzei în raport de faptele şi făptuitorii faţă de care a fost formulată plângerea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 25.03.2022 sub nr. x/2021.

Prin încheierea de şedinţă din 21. 04.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II penală, în dosar nr. x/2021 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, excepţie invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 47 C. proc. pen. cu referire la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, formulată de petenta S.C. A. S.A., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Galaţi.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că competenţa teritorială se stabileşte potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) şi (5) C. proc. pen., inclusiv în cazul plângerilor împotriva soluţiilor de clasare, neavând relevanţă dacă urmărirea penală a fost efectuată de către o structură centrală a unui organ de urmărire penală care îşi are sediul în Mun. Bucureşti.

În cauza de faţă, în raport de actele procesuale efectuate rezultă că locul săvârşirii pretinselor infracţiuni este situat în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi, unde îşi are sediul societatea în legătură cu care s-ar fi săvârşit presupusele fapte reclamate prin plângerile penale formulate în cauză.

Aşadar, din actele procesuale efectuate în cauză nu s-a decelat în mod concret nicio infracţiune care să fi fost săvârşită în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, iar acestea nu pot fi prezumate în mod abstract în lipsa identificării în actele de urmărire penală efectuate în cauză. Faptul că anumite persoane reclamante îşi au domiciliul pe raza Municipiului Bucureşti nu prezintă importanţă atâta vreme cât criteriul locului săvârşirii infracţiunii are prioritate, iar în actele procesuale efectuate în cauză nu s-a identificat în concret nici un presupus act de executare realizat în Mun. Bucureşti.

În egală măsură, nu s-a identificat în mod concret nicio urmare a pretinselor fapte reclamate care să fi avut loc pe raza Curţii de Apel Bucureşti, în raport de elementele de tipicitate ale infracţiunilor cu privire la care s-au efectuat cercetări în cauză.

În aceste condiţii, inclusiv ordonanţa din 09.06.2021, prin care s-au dat soluţiile de clasare atacate în cauză, conţine soluţii de disjungere, iar cauzele au fost declinate în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

Ca atare, inclusiv organul de urmărire penală a apreciat că presupusele fapte reclamate de petentă au fost săvârşite în raza Curţii de Apel Galaţi, iar faptul că urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală nu are relevanţă asupra normelor de competenţă incidente în cazul plângerilor îndreptate împotriva soluţiilor de clasare dispuse de organele de urmărire penală.

După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. x/2021 din data 10.05.2022.

Prin încheierea de şedinţă din 21.06.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, şi pentru cauze cu minori în dosar nr. x/2021 în baza art. 50 C. proc. pen., în ref. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 41 alin. (3), (4) C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petenta A. S.A. Galaţi (cu sediul în Galaţi, judeţul Galaţi) împotriva ordonanţei nr. x din 09.06.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i se va trimite dosarul, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Totodată plângerea penală formulată îi vizează şi pe numiţii I. şi J., avocaţi în Baroul Bucureşti în privinţa cărora petenta a sesizat infracţiunile de sprijinire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, delapidare, spălarea banilor.

Potrivit alin. (4) C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

Aşa fiind, s-a considerat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, instanţa mai întâi sesizată.

Analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Galaţi cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. împotriva împotriva ordonanţei nr. x din data de 09.06.2021 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen. "competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate."

Totodată potrivit art. 41 alin. (5) "ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Prin urmare, competenţa teritorială se stabileşte potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) şi (5) C. proc. pen., inclusiv în cazul plângerilor împotriva soluţiilor de clasare, neavând relevanţă dacă urmărirea penală a fost efectuată de către o structură centrală a unui organ de urmărire penală care îşi are sediul în Mun. Bucureşti.

Conform art. 41 alin. (4) C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

Din actele dosarului, se constă, că în speţa de faţă, prima instanţă sesizată a fost Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea de şedinţă din 17.08.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.

Înalta Curte observă, în raport de dispoziţiile legale mai sus reliefate că, în situaţia sesizării simultane, operează ordinea de prioritate prev. de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., în succesiunea stabilită de această dispoziţie legală iar în cazul sesizării succesive a mai multor instanţe operează ordinea cronologică în funcţie de care are prioritate instanţa mai întâi sesizată dacă este competentă potrivit oricăruia din criteriile prev. de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că deşi pe raza Curţii de Apel Bucureşti nu au fost comise presupusele fapte infracţionale totuşi aceasta este competentă potrivit art. 41 alin. (4) C. proc. pen. ca instanţă mai întâi sesizată în raport de criteriul prev. de art. 41 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., respectiv locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta.

Pentru considerentele expuse, Înalte Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. împotriva ordonanţei nr. x din data de 09.06.2021 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. împotriva ordonanţei nr. x din data de 09.06.2021 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Structura Centrală în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 august 2022.

Procesat de GGC - LM