Cassisation appeal rejected: conviction upheld for incitement to intellectual forgery via mayor-signed false tax-exemption letter.

Deliberând asupra recursului în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 688/AP din 09.12.2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe:

Prin sentinţa penală nr. 1145/06.07.2021 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosar nr. x/2019, s-au hotărât, printre altele, următoarele:

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., cetăţean român, căsătorit, studii superioare, administrator societate comercială, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. (faptă săvârşită la data de 06.11.2014, persoană vătămată Primăria comunei Cristian).

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (faptă săvârşită la data de 06.11.2014, persoană vătămată Primăria comunei Cristian).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 66 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, de 1 an închisoare, şi anume 4 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 4 luni închisoare sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus ca pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, să se execute de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat să se execute doar în cazul revocării suspendării executării pedepsei principale şi a executării acesteia în regim de detenţie.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, ce va fi stabilit de Serviciul de Probaţiune Braşov.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Cristian, în cadrul Centrului Regional de Formare Profesională a Adulţilor Braşov, al Direcţiei de Servicii Sociale Braşov sau al altei instituţii din subordinea Consiliului Local/Judeţean Braşov, ce va fi stabilită de Serviciul de Probaţiune Braşov, cu excepţia situaţiei în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse sau al comiterii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 20 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă acţiunea civilă formulată de persoana vătămată Primăria comunei Cristian, cu sediul în com. Cristian, Piaţa Libertăţii, nr. 1, jud. Braşov .

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (1), (2), (4) C. proc. pen., la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi la Decizia R.I.L. nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (publicată în M.Of. nr. 953/04.12.2017), s-a menţinut în parte măsura sechestrului asigurător, şi anume asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului A., până la concurenţa sumei de 29.150 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 29.150 RON cu titlu de bun dobândit prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

S-a reţinut că inculpatul A., administrator la data faptelor al societăţii comerciale B. S.R.L., la data de 06.11.2014, având cunoştinţă despre conţinutul adresei nr. x/19.06.2014 prin care Primăria comunei Cristian condiţiona avizul conform de plata prealabilă a sumei de 29.150 RON, calculată conform H.C.L. nr. 60/2013, a conceput şi redactat cu ajutorul unui angajat modelul adresei nr. x/06.11.2014, pe care apoi l-a prezentat inculpatului C. şi l-a convins să şi-l însuşească, determinându-l astfel pe acesta, care îşi exercita atribuţiile de primar al comunei Cristian prevăzute de art. 63 alin. (5) lit. g) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, să emită un înscris oficial, şi anume avizul conform consemnat în conţinutul adresei nr. x/06.11.2014, în care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ("am reconsiderat punctul nostru de vedere exprimat prin adresa din 19.06.2014" şi "refacerea asfaltului deteriorat în urma respectivei săpături va fi asigurată de către comuna Cristian, fără taxarea dumneavoastră suplimentară", faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 raportat la art. 321 alin. (1) C. pen.

S-a mai reţinut că inculpatul, administrator la data faptelor al societăţii comerciale B. S.R.L., la data de 06.11.2014, având cunoştinţă despre conţinutul adresei nr. x/19.06.2014 prin care Primăria comunei Cristian condiţiona avizul conform de plata prealabilă a sumei de 29.150 RON, calculată conform H.C.L. nr. 60/2013, a conceput şi redactat cu ajutorul unui angajat modelul adresei nr. x/06.11.2014, pe care apoi l-a prezentat inculpatului C. şi l-a convins să şi-l însuşească, determinându-l astfel pe acesta, care îşi exercita atribuţiile de primar al comunei Cristian prevăzute de art. 63 alin. (5) lit. g) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, să îndeplinească un act cu încălcarea dispoziţiilor legale, şi anume să emită avizul conform consemnat în conţinutul adresei nr. x/06.11.2014, încălcând prevederile art. 61 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu referire la H.C.L. al comunei Cristian nr. 60/2013, cauzând o pagubă în valoare de 29.150 RON bugetului comunei Cristian şi totodată procurând un folos patrimonial necuvenit societăţii B. S.R.L. reprezentat de neachitarea taxei locale în valoare de 29.150 RON la momentul obţinerii avizului conform la data de 06.11.2014, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

II. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia penală decizia nr. 688/AP din 09.12.2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi inculpaţii C., D. şi A. împotriva sentinţei penale nr. 1145/06.07.2021 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosar nr. x/2019, a fost desfiinţată în parte sentinţa apelată, reţinută cauza spre rejudecare şi, în fond, cu privire la inculpatul A.:

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente, de 1 an închisoare pentru infracţiunea de instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. de sub acuzaţia de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Au fost înlăturate circumstanţele atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., reţinute în favoarea inculpatului A. cu privire la infracţiunea de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 47 alin. (1) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. S-a constatat că infracţiunea de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 47 alin. (1) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, în condiţiile art. 41 alin. (1) C. pen.

A fost majorată pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru infracţiunea de instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., de la 1 an închisoare, la 1 an şi 6 luni închisoare.

S-a constatat că infracţiunea de instigare la fals intelectual a fost comisă în termenul de încercare de 8 ani stabilit prin sentinţa penală nr. 245/S/09.05.2007 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosar nr. x/2006, definitivă prin decizia penală nr. 4/Ap/15.01.2008 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 şi art. 96 alin. (4) C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 245/S/09.05.2007 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosar nr. x/2006, definitivă prin decizia penală nr. 4/Ap/15.01.2008 pronunţată de Curtea de Apel Braşov. În baza art. 96 alin. (5) C. pen. raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., s-a adăugat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 245/S/09.05.2007 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosar nr. x/2006, definitivă prin decizia penală nr. 4/Ap/15.01.2008, pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare, în regim de detenţie.

S-au înlăturat dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare şi accesorii faţă de inculpatul A. şi dispoziţiile din sentinţa apelată referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului A.

S-a înlăturat dispoziţia de confiscare a sumei de 29.150 RON de la inculpatul A.

S-au ridicat măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului A.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

III. Hotărârea atacată cu recurs în casaţie

Împotriva deciziei penale nr. 688/AP din 09.12.2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, inculpatul A. a declarat recurs în casaţie.

Prin cererea de recurs în casaţie depusă la dosar, inculpatul A. a indicat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. ("inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală").

Recurentul inculpat A. a solicitat admiterea recursului formulat, desfiinţarea hotărârii atacate şi pronunţarea unei soluţii de achitare, pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat.

A motivat că fapta reţinută în sarcina sa, în sensul că a conceput şi redactat cu ajutorul unui angajat al său modelul adresei nr. x/06.11.2014, iar ulterior, în data de 06.11.2014, în calitatea sa de administrator al S.C. B. S.R.L., i-a prezentat acest înscris primarului comunei Cristian C. şi l-a determinat pe acesta să-l semneze, în condiţiile în care adresa nr. x/06.11.2014 conţinea un aviz conform în legătură cu executarea lucrărilor necesare extinderii conductei de gaze naturale până la sediul S.C. B. S.R.L., dar şi menţiunile "am reconsiderat punctul nostru de vedere exprimat prin adresa din 19.06.2014" şi "refacerea asfaltului deteriorat în urma respectivei săpături va fi asigurată de către comuna Cristian, fără taxarea dumneavoastră suplimentară", nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., prin lipsa elementelor esenţiale de tipicitate necesare reţinerii infracţiunii de instigare la fals intelectual: atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări în cuprinsul înscrisului oficial efectuată cu prilejul întocmirii acestuia; menţiunile presupus a fi false din înscrisul respectiv nu se referă la nişte fapte sau împrejurări în sensul art. 321 alin. (1) C. pen., ci reprezintă un punct de vedere al primarului C. cu privire obligativitatea achitării unei taxe locale de către o societate comercială.

IV. Examinând recursul în casaţie, se constată că acesta este nefondat.

Examinând recursul în casaţie din perspectiva cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a dispus condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), se constată următoarele:

Cazul de casare invocat de inculpat are în vedere situaţia în care s-a săvârşit o faptă pe care în mod greşit instanţa a considerat-o infracţiune, întrucât în realitate, fapta nu se găseşte în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracţiune. Este situaţia faptelor care au un caracter civil, comercial ori situaţia dezincriminării unei fapte prevăzute de legea penală.

În analiza acestui caz de recurs în casaţie se pot supune verificării instanţei critici cu privire la corespondenţa dintre fapta concretă cu descrierea conţinută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, din perspectiva cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, întrucât statuările în fapt ale instanţei de apel nu pot fi cenzurate în niciun fel.

În cauză, criticile formulate de recurentul inculpat se referă, în esenţă, la lipsa elementelor de tipicitate obiectivă ale instigării la infracţiunea de fals intelectual, pentru toate argumentele expuse în motivele scrise, susţinute oral.

Ca stare de fapt, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Inculpatul A., administrator al societăţii comerciale B. S.R.L., la data de 06.11.2014, având cunoştinţă despre conţinutul adresei nr. x/19.06.2014 prin care Primăria comunei Cristian condiţiona avizul conform de plata prealabilă a sumei de 29.150 RON, calculată conform H.C.L. nr. 60/2013, a conceput şi redactat cu ajutorul unui angajat modelul adresei nr. x/06.11.2014, pe care apoi l-a prezentat inculpatului C. şi l-a convins să şi-l însuşească, determinându-l astfel pe acesta, care îşi exercita atribuţiile de primar al comunei Cristian prevăzute de art. 63 alin. (5) lit. g) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, să emită un înscris oficial şi anume, avizul conform consemnat în conţinutul adresei nr. x/06.11.2014, în care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ("am reconsiderat punctul nostru de vedere exprimat prin adresa din 19.06.2014" şi "refacerea asfaltului deteriorat în urma respectivei săpături va fi asigurată de către comuna Cristian, fără taxarea dumneavoastră suplimentară").

Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menţionate şi în raport cu situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acţiunea inculpatului corespunde elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de fals intelectual, în forma de participaţie a instigării, prevăzută de art. 47 raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., reţinută în concret în sarcina sa.

Infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., poate fi reţinută atunci când menţiunile din cuprinsul înscrisului se referă la o anumită situaţie factuală, aceasta fiind alterată ca urmare a conduitei funcţionarului public.

Pentru ca o persoană să fie considerată participant la săvârşirea unei infracţiuni, trebuie să se constate că acea persoană a contribuit într-un mod sau într-o măsură oarecare la producerea infracţiunii, adică să se stabilească că un act sau o acţiune efectuată de acea persoană s-a angrenat în antecedenţa cauzală a infracţiunii şi, deci, între acel act sau acea acţiune şi infracţiunea comisă există o legătură de cauzalitate.

Săvârşirea oricărei fapte implică efectuarea unor acte de executare sau neîndeplinirea unor acte obligatorii. Persoana care efectuează actele de executare sau care nu îndeplineşte actele la care era obligată este autor al faptei. Nu este autor al faptei, ci instigator, persoana care se serveşte de o altă persoană pentru a săvârşi actele de executare sau care determină pe o altă persoană să nu îşi îndeplinească obligaţiile sale, fiindcă contribuţia la săvârşirea faptei nu este nemijlocită.

În cauză, din examinarea probatoriului efectuată de instanţa de apel au rezultat circumstanţele emiterii adresei nr. x/06.11.2014 de către inculpatul C., în calitate de primar, cu încălcarea dispoziţiilor Hotărârii Consiliului Local nr. 60/2013 şi a condiţiilor legale de emitere a înscrisului oficial, respectiv:

S-a reţinut că, deşi pentru acordarea avizului de săpătură a unei străzi asfaltate recent, aflată în garanţie, era prevăzută o taxă de 1.100 RON/mp pentru beneficiarul lucrării, în conţinutul adresei întocmite de primarul comunei Cristian se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că refacerea asfaltului nu presupune taxarea suplimentară de către firma inculpatului A.

Adresa nr. x/06.11.2014 a fost înregistrată în evidenţele Primăriei comunei Cristian şi semnată de către inculpatul C. în locul secretarului comunei Cristian, martora E., fără a avea acest drept, şi de către inculpatul D., în locul inspectorului de urbanism, singurul cu atribuţii în acest sens, iar apoi inculpatul C. a pus rezoluţia olografă "Se va face lucrarea de Primărie", semnând alături.

Instanţa de apel a reţinut, conform declaraţiilor date de inculpatul C. coroborate cu cele ale inculpatului D. şi martorei E., că activitatea de determinare realizată de inculpatul A. pentru emiterea acestei adrese de către inculpatul C., în calitate de primar al comunei Cristian, a constat în faptul că i-a solicitat acestuia să revină asupra punctului de vedere comunicat anterior prin adresa nr. x/19.06.2014 (care prevedea o taxă de săpătură în valoare de 29.150 RON - dos. urm.pen.), l-a convins să şi-l însuşească, prezentându-i adresa de scutire de la plata vreunei taxe, gata redactată.

În ce priveşte critica inculpatului, care a susţinut că probele nu relevă elemente esenţiale de tipicitate necesare reţinerii infracţiunii de instigare la fals intelectual, întrucât nu se referă la anumite fapte sau împrejurări, iar atestarea necorespunzătoare a acestora nu a fost făcută cu prilejul întocmirii înscrisului:

Din actele dosarului, rezultă că atestarea înscrisului oficial de către primar a avut ca obiect împrejurări legate de starea de fapt care a determinat întocmirea adresei, respectiv situaţia impunerii unei taxe de săpătură pentru refacerea străzii.

Înalta Curte constată că atestarea mincinoasă a menţiunilor făcute în cuprinsul adresei s-a realizat cu prilejul întocmirii înscrisului oficial, prin confirmarea/validarea actului de către primar, care şi l-a însuşit prin semnarea şi rezoluţionarea înscrisului oficial, conferindu-i astfel aptitudinea de a produce consecinţe juridice, prin angajarea Primăriei comunei Cristian în crearea premiselor ca executarea lucrării de racordare la reţeaua de gaze naturale a imobilului deţinut de S.C. B. S.R.L., reprezentată de inculpatul A., să se realizeze fără ca acesta să plătească taxa de săpătură în valoare de 29.150 RON.

Sub acest aspect, instanţa de apel a reţinut în mod corect că adresa întocmită şi emisă în condiţiile menţionate a produs consecinţe juridice, având în vedere că S.C . . . . . . . . . .Sud Reţele S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. au procedat la executarea lucrării, fără ca S.C. B. S.R.L. să mai fie nevoită să suporte costul taxei de săpătură. Pe de altă parte, pentru a se reveni asupra celor menţionate nereal în cuprinsul adresei nr. x/06.11.2014, Primăria a emis o altă adresă nr. 6194/17.11.2014 .

Înalta Curte reţine că examinarea unei cauze în recurs în casaţie nu poate conduce la reformarea situaţiei de fapt reţinută de către instanţele care au soluţionat fondul acuzaţiilor penale, în actualul cadru procesual instanţa de casaţie putând analiza doar dacă situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţele ordinare, corespunde infracţiunii pentru care s-a pronunţat hotărârea de condamnare, însă nu poate proceda la o reevaluare a materialului probator sau la stabilirea unei alte situaţii de fapt.

Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Starea de fapt reţinută în cauză nu poate fi modificată pe calea recursului în casaţie, astfel că o eventuală reevaluare a conţinutului mijloacelor de probă nu ar putea fi valorificată în contextul niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute în art. 438 din C. proc. pen., în condiţiile în care recursul în casaţie nu are drept scop soluţionarea unei cauze penale prin reaprecierea faptelor, ci doar sancţionarea deciziilor neconforme cu legea materială şi procesuală.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză nu este incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., instanţa va respinge ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 688/AP din 09.12.2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 688/AP din data de 09 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, în dosarul nr. x/2019.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iunie 2022.

Procesat de GGC - LM