Negative conflict of jurisdiction resolved: tax-evasion case assigned to Galați Tribunal for preliminary-chamber proceedings.

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

A.Prin încheierea din data de 28.01.2022, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 41 alin. 1(a) şi art. 50 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei înregistrate sub numărul x/2021 şi a dosarelor asociate în favoarea Tribunalului Botoşani.

Tribunalul Galaţi a reţinut în considerentele încheierii următoarele:

1. În cauza de faţă, prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

(a) A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. 1(c) şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 şi art. 77(a) din C. pen.

(b) B. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. 1 în referire la art. 9 alin. 1(c) şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 şi art. 77(a) din C. pen.

(c) C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. 1 în referire la art. 9 alin. 1(c) şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 şi art. 77(a) din C. pen.

2. S-a reţinut ca situaţie de fapt prin actul de sesizare al procurorului următoarele:

(a) inculpata A., în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al S.C. D. Botoşani, ajutată de inculpaţii B., C., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., de suspecţii X., Y., Z. şi AA., precum şi de făptuitorul BB., ar fi înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, utilizând un număr de 1.936 de facturi fiscale, în valoare de 122.092.745,38 (cu T.V.A. aferentă de 13.958.394 RON), emise în numele P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y., ce atestau scriptic derularea operaţiunilor comerciale, respectiv livrări de carcasă de bovine, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 13.958.394 RON, reprezentând T.V.A. dedusă nelegal;

(b) inculpatul B., în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de şef serviciu aprovizionare şi desfacere în cadrul S.C. D., împreună cu inculpaţii C., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., cu suspecţii X., Y., Z. şi AA., precum şi cu făptuitorul BB., ar fi ajutat-o pe inculpata A. (sora sa), administratorul S.C. D. Botoşani, să-şi deducă în mod nelegal T.V.A., în cuantum de 13.958.394 RON, urmare a înregistrării în contabilitate a unor cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni comerciale reale, prin:

- intermedierea legăturii S.C. D. Botoşani cu reprezentanţii P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y., care au pus la dispoziţia S.C. D. Botoşani un număr de 1.936 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine;

- determinarea reprezentanţilor P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y. să semneze în fals contracte de furnizare, acorduri de angajament cu S.C. D. Botoşani, precum şi chitanţe de plată în numerar sau alte înscrisuri, pentru a crea aparenţă de realitate a relaţiilor comerciale;

- determinarea reprezentanţilor P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y. să completeze în fals, după dictarea sa, un număr de 1.936 de facturi fiscale, ce atestau scriptic vânzarea de carcasă de bovine, în vederea înregistrării ulterioare în contabilitatea S.C. D. Botoşani, în scopul deducerii nelegale a T.V.A. în cuantum de 13.958.394 RON;

(c) inculpatul C., împreună cu inculpaţii B., E., G., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi făptuitorul BB., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 23.06.2011 - 19.10.2020, ar fi ajutat-o pe inculpata A., administratorul S.C. D. Botoşani, să-şi deducă în mod nelegal T.V.A., în cuantum de 12.294.278 RON, urmare a înregistrării în contabilitate a unor cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni comerciale reale, prin:

- intermedierea legăturii cu reprezentanţii legali ai P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. şi P.F.A. BB., care au pus la dispoziţia inculpatei A. un număr de 1.664 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine;

- restituirea sumelor de bani virate de S.C. D. Botoşani în conturile P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. şi P.F.A. BB., pentru a crea aparenţă de realitate a operaţiunilor comerciale consemnate în cele 1.664 de facturi fiscale, după retragerea acestora de reprezentanţii entităţilor de mai sus şi după ce i-au fost predate direct sau prin intermediul inculpatului E., persoanelor aflate în legătură infracţională cu S.C. D., în schimbul primirii unui comision;

- primirea în contul personal a unor sume de bani de la P.F.A. U., virate acestei entităţi de S.C. D. Botoşani, pentru a crea aparenţă de realitate a operaţiunilor comerciale consemnate în facturile fiscale emise de prima entitate în folosul entităţii reprezentate de inculpata A., pe care le-a restituit ulterior persoanelor aflate în legătură infracţională cu S.C. D. Botoşani (administrată de inculpata A.), în schimbul primirii unui comision;

- determinarea reprezentantului legal al P.F.A. U. să transfere sume de bani virate de S.C. D. Botoşani, pentru a crea aparenţă de realitate a operaţiunilor comerciale consemnate în facturile fiscale emise în folosul societăţii din Botoşani, în conturile bancare ale unor persoane apropiate, care i-au fost remise, iar în schimbul unui comision, le-a restituit persoanelor aflate în legătură infracţională cu S.C. D. Botoşani.

3. După înregistrarea dosarului în sistemul ECRIS al instanţei, s-a dispus comunicarea copiilor certificate ale rechizitoriului către inculpaţi la domiciliile acestora în vederea parcurgerii procedurii de cameră preliminară.

4. În termen legal, au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpaţi ce vizau legalitatea urmăririi penale, a actelor de procedură şi a trimiterii în judecată. De asemenea, printre aceste cereri şi excepţii s-a regăsit şi excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi, motivat de faptul că activitatea infracţională dedusă judecăţii nu ar fi fost săvârşită în raza teritorială a acestei instanţe, ci pe teritoriul judeţului Botoşani.

5. La termenul din data de 14.01.2021, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi.

Analizând conţinutul dosarului, precum şi susţinerile şi apărările părţilor, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

6. Potrivit art. 342 din C. proc. pen. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie "verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală". În acest sens, după repartizarea aleatorie a cauzei, judecătorul de cameră preliminară dispune comunicarea către inculpat a unei copii certificate a rechizitoriului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se, totodată, la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, termen ce nu poate fi mai mic de 20 zile.

7. De asemenea, potrivit art. 47 alin. 3 din C. proc. pen. "excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată în condiţiile alin. (2)", respectiv până la începerea cercetării judecătoreşti, acesta putând fi invocată din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părţi. Această excepţie a necompetenţei teritoriale se impune a fi analizată cu prioritate faţă de celelalte cereri şi excepţii vizând legalitatea sesizării instanţei, precum şi a probelor şi actelor de procedură din faza de urmărire penală, întrucât o eventuală necompetenţă a judecătorului de cameră preliminară şi ulterior, a instanţei de judecată constituie un impediment legal imperativ în privinţa analizării celorlalte cereri şi excepţii, indiferent că sunt invocate din oficiu, de procuror ori de către părţi.

8. Potrivit art. 41 alin. 1 din C. proc. pen. (intitulat marginal Competenţa pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României) competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti este determinată, în ordine, de:

"(a) locul săvârşirii infracţiunii;

(b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

(c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

(d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate."

10. În acest sens s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpaţi menţionaţi anterior sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. 1(c) din Legea nr. 241/2005 (sub forma autoratului în ceea ce priveşte inculpata A. şi sub forma complicităţii în ceea ce priveşte inculpaţii B. şi C.). În concret, situaţia de fapt descrisă de actul de sesizare emis de procuror a fost rezumată în cele ce urmează: S.C. D. este înregistrată sub numărul x a fost înregistrată în evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, având sediul social în judeţul Botoşani şi două puncte de lucru în judeţul Botoşani, în incinta secţiei tranşare carne a S.C. DD. S.R.L. judeţul Botoşani, precum şi în judeţul Iaşi;de la momentul înfiinţării calităţile de asociat şi administrator sunt deţinute de inculpata A.;societatea are ca obiect principal de activitate "prelucrarea şi conservarea cărnii" (a se vedea filele x vol. 1).

- inculpatul B., fratele inculpatei A., îndeplineşte funcţia de şef serviciu aprovizionare şi desfacere în cadrul D.;

- activitatea majoritară a D. a constat, în perioada decembrie 2010 - octombrie 2020, în achiziţionarea de bovine de la persoane fizice. La momentul efectuării acestor achiziţii de la persoane fizice, fără plata taxei pe valoarea adăugată, inculpata A., în calitate de administrator al societăţii, nu a întocmit borderouri de achiziţie ori nu a solicitat file din carnetele de comercializare deţinute de persoanele fizice, proprietare ale bovinelor, pe care trebuia să le înregistreze în contabilitate;

- bovinele achiziţionate "la negru" de la persoane fizice erau sacrificate în abatoare deţinute de două societăţi comerciale, care prestau acest gen de servicii pentru D.;

- ulterior, cantitatea de carcasă de bovine rezultată în urma abatorizării bovinelor achiziţionate "la negru" de D. Botoşani de la persoane fizice fără întocmirea borderourilor de achiziţie ori fără primirea filelor din carnetele de comercializare, era comercializată/vândută cu T.V.A. către diverşi beneficiari;

- în urma comercializării, societatea colecta T.V.A. ce ar fi trebuit plătită către bugetul de stat dacă achiziţiile de bovine/animale vii de la persoane fizice fără plata T.V.A. ar fi fost înregistrate în contabilitate;

- pentru a evita acest lucru şi a-şi deduce o parte din taxa pe valoarea adăugată ce ar fi trebuit în mod legal plătită, cantitatea de carcasă rezultată în urma abatorizării era facturată în mod fictiv (doar scriptic) cu T.V.A. de un număr de 24 de entităţi agenţi economici înregistraţi ca plătitori ai acestei taxe (persoane fizice autorizate sau societăţi comerciale), respectiv P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y.;

- ca urmare a înregistrării în contabilitatea D. a acestor achiziţii fictive cu T.V.A., societatea era în măsură să deducă taxa pe valoarea adăugată presupus a fi fost plătită la momentul achiziţionării din cea colectată la momentul vânzării către beneficiari;

- pentru a da o aparenţă de realitate acestor tranzacţii derulate doar scriptic, D. proceda la achitarea facturilor emise de cei 24 de agenţi economici prin circuit bancar, ulterior aceştia retrăgând banii în numerar şi restituindu-i către inculpatul B., după reţinerea unui comision;

- un rol important în mecanismul infracţional descris l-au avut inculpaţii E. şi C., ambii domiciliaţi în comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, care au intermediat legătura reprezentanţilor mai multor entităţi din cele menţionate cu D. şi cu inculpatul B.;

- inculpatul E. a înfiinţat P.F.A. E. şi, în acest context, sprijinit de inculpaţii C. şi B., a relaţionat scriptic cu D., căreia i-a pus la dispoziţie facturi fiscale în baza cărora inculpata A. şi-a dedus nelegal T.V.A;

- după încetarea colaborării scriptice dintre D. şi P.F.A. E., inculpatul E. a sprijinit-o pe fosta sa soţie, T., să înfiinţeze P.F.A. T., entitate care a colaborat în acelaşi mod, scriptic, cu D. în scopul deducerii nelegale a T.V.A. de către această din urmă societate;

- ulterior, în perioada 03.07.2013 - 19.10.2020, inculpatul E. i-a sprijinit şi pe inculpaţii G., K., L., M., N., O., P., Q., R., U. şi V. să înfiinţeze entităţi, care au furnizat D., facturi fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine, în scopul deducerii nelegale a T.V.A. de către această din urmă societate;

- de asemenea, în perioada menţionată, inculpatul E. a primit sume de bani de la inculpaţii G., K., L., M., N., O., P., Q., R., U. şi V., pe care aceştia le-au retras din conturile bancare ale entităţilor pe care le-au reprezentat, după ce iniţial au fost virate de D. în baza facturilor fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine. Aceste sume de bani, au fost predate de inculpatul E., inculpatului C., în schimbul unui comision;

- inculpatul C. a intermediat legătura dintre inculpaţii G., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., E., U., V., W. şi făptuitorul BB. cu D. şi inculpatul B.;

- inculpatul C. a primit şi în contul bancar personal sume de bani de la P.F.A. U., entitate care a relaţionat doar scriptic cu D. Totodată, reprezentantul P.F.A. U. a virat sume de bani, plătite anterior de D. în baza unor facturi fiscale ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine, în conturile bancare, aparţinând unor persoane apropiate inculpatului C. Sumele de bani, astfel virate au fost retrase de persoanele din anturajul inculpatului C. şi remise acestuia. După intrarea în posesia sumelor de bani menţionate, în modalităţile arătate, acesta le-a restituit persoanelor aflate în legătură infracţională cu S.C. D., cel mai probabil inculpatului B., în schimbul unui comision;

- un mod similar de operare este descris şi în cazul inculpatului F., administrator al S.C. CC. S.R.L., acesta emiţând o serie de facturi fiscale ce atestau scriptic livrarea unor cantităţi de carcasă de bovine, în scopul deducerii nelegale a taxei pe valoarea adăugată;

- totodată, acest inculpat l-a determinat pe suspectul Z. (nepotul soţiei sale) să înfiinţeze P.F.A. Z., iar după constituirea entităţii a folosit-o pentru a pune la dispoziţia D. facturi fiscale ce atestau scriptic livrarea de carcasă de bovine;

- de asemenea, F. l-a sprijinit şi pe suspectul Y. (în prezent decedat) să înfiinţeze P.F.A. Y. şi să relaţioneze în acelaşi mod (scriptic) cu D.;

- în anul 2013 F. l-a mai sprijinit şi pe suspectul X. să înfiinţeze P.F.A. X., pentru ca, ulterior, folosind această entitate, să pună la dispoziţia D. facturi fiscale ce atestau doar scriptic livrarea unor cantităţi de carcasă de bovine.

11. Pentru a putea stabili în mod corect competenţa teritorială potrivit art. 41 alin. 1(a) din C. proc. pen. (anterior citat - pct. 8 al prezentei încheieri), s-a apreciat că este necesar a se porni de la definiţia infracţiunii sub aspectul căreia s-a dispus trimiterea în judecată:

Art. 9 alin. 1(c) din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Constituie infracţiuni de evaziune fiscală (...) următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

(...)

(c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive

(...)

12. Prin urmare, a rezultat în mod clar şi neechivoc că în cazul acestei infracţiuni elementul material constă în înscrierea în contabilitatea contribuabilului (în cazul de faţă D. SRL) a documentelor justificative ce atestă în mod nereal operaţiuni economice, în timp ce urmarea imediată constă în prejudiciul creat bugetului de stat ca urmare a diminuării bazei impozabile (în cazul de faţă prin deducerea în mod nelegal a taxei pe valoarea adăugată presupus a fi fost plătită la momentul achiziţionării din cea colectată efectiv la momentul vânzării mai departe către beneficiari). Prin urmare, activitatea infracţională ce trebuie analizată trebuie circumscrisă acestor două aspecte descrisă anterior.

13. În ceea ce priveşte actele specifice formei de participaţie a autoratului,s-a apreciat că acestea în mod evident au fost comise numai pe raza judeţului Botoşani, acolo unde D. îşi are sediul social. În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reţine că potrivit art. 31 din Codul de procedură fiscală pentru persoanele juridice (inclusiv societăţi comerciale) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central (cum este cazul taxei pe valoarea adăugată), prin domiciliu fiscal se înţelege, fie sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat. Prin urmare, s-a apreciat că la acest sediu social agentul economic îşi avea organizată activitatea de contabilitate şi proceda efectiv la evidenţierea facturilor fiscale emise de cei 24 de agenţi economici către societate. În consecinţă, s-a apreciat că tot pe raza judeţului Botoşani era produs prejudiciul bugetului de stat, aici avându-şi sediul organul fiscal teritorial din cadrul Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală ce administra creanţa fiscală datorată, organ desemnat în baza art. 30 din Codul de procedură fiscală prin ordin al preşedintelui ANAF (de remarcat că în cauză rechizitoriul menţionează ca parte civilă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi).

14. În ceea ce priveşte eventualele acte de complicitate reţinute în sarcina inculpaţilor B. şi C., judecătorul de cameră preliminară a admis că în principiu acestea pot fi săvârşite şi în alt loc decât cel al domiciliului fiscal al contribuabilului. Referitor la competenţa teritorială a instanţei de judecată, s-a menţionat că rechizitoriul procurorului arată că în cauză competenţa teritorială a Tribunalului Galaţi este atrasă de prevederile art. 41 alin. 3 din C. proc. pen., dosarul având ca obiect o activitate infracţională complexă, săvârşită pe raza mai multor judeţe, în circumscripţia mai multor instanţe. În concret, s-a învederat că reprezentanţii celor 24 de agenţi economici care au relaţionat doar scriptic cu D. Botoşani îşi au domiciliile sau au locuit în fapt, la momentul activităţii infracţionale, în mai multe localităţi din judeţul Galaţi, au înfiinţat o parte din entităţi şi le-au stabilit sediile sociale în judeţul Galaţi, au dus contabilei (martora EE.) facturi false de achiziţie, ce au fost folosite pentru depunerea declaraţiilor fiscale, au primit în conturile bancare ale entităţilor administrate sumele de bani consemnate în facturi şi au retras în numerar mare parte din aceste sume din mun. Tecuci, judeţul Galaţi, pe care le-au restituit persoanelor de legătura aflate în legătură cu reprezentantul D., inculpata A. De asemenea, legătură dintre reprezentanţii celor 24 agenţi economici furnizori ai facturilor fiscale şi inculpaţii A. şi B. a fost asigurată de inculpaţii FF. şi E.

15. Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că nu este de acord cu argumentaţia expusă de procuror în rechizitoriul. În primul rând, s-a apreciat că faptul că mulţi din cei 24 de agenţi economici îşi aveau sediul pe raza judeţului Galaţi nu semnifică faptul că pe teritoriul acestui judeţ s-ar fi săvârşit măcar în parte activitatea infracţională. De reţinut în mod special că relaţiile economice consemnate în facturile emise de aceşti agenţi economici erau de fapt fictive (potrivit rechizitoriului), cu alte cuvinte ele nu au avut loc în mod efectiv. În acest sens, rechizitoriul procurorului arată că din probele administrate a rezultat că cele 1.936 de facturi fiscale au fost completate de reprezentanţii celor 24 de agenţi economici în biroul inculpatului B., acesta dictând reprezentanţilor entităţilor menţionate aspectele ce trebuiau consemnate în aceste documente justificative cu privire la operaţiunile comerciale care se urmăreau a fi dovedite scriptic.

16. În primul rând, s-a apreciat că nu prezintă relevanţă raportat la competenţa teritorială a instanţei faptul că după emiterea fapturilor ce atestau în mod nereal operaţiuni economice acestea erau înscrise în contabilitatea agenţilor economici cu sediul în judeţul Galaţi, fiind folosite apoi la depunerea declaraţiilor fiscale prevăzute de lege. Activitatea presupus infracţională dedusă judecăţii este cea de evaziune fiscală comisă de reprezentanţii D., iar competenţa este atrasă strict de această activitate. Prin urmare, în momentul evidenţierii în contabilitate a facturilor, activitatea infracţională se epuiza. În cauză, nu s-a dispus trimiterea în judecată sub aspectul vreunei/vreunor infracţiuni legate de această activitate ulterioară emiterii, ci doar în ceea ce priveşte evidenţierea în contabilitate de către D. a facturilor emise ce atestau în mod fictiv derularea de operaţiuni economice.

17. Secundo, s-a apreciat în mod similar nici faptul retragerii ulterioare a sumelor de bani virate de D. de pe teritoriul judeţului Galaţi (în cauză mun. Tecuci) nu atrage competenţa Tribunalului Galaţi. Această retragere nu face parte din conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală (evidenţierea în contabilitate a documentelor justificative), este ulterioară momentul epuizării acesteia (sau a actelor materiale individuale) şi nu are relevanţă decât din punct de vedere probator.

18. Tertio, s-a apreciat că domiciliile inculpaţilor C. şi E. nu sunt determinante în ceea ce priveşte competenţa teritorială. Aşa cum s-a arătat la punctul 8 al încheierii, competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti este determinată, în ordine, potrivit celor patru criterii menţionate la art. 41 alin. 1 din C. proc. pen., iar criteriul locuinţei suspectului/inculpatului este abia al treilea, după cel al locului săvârşirii infracţiunii şi cel al locului prinderii suspectului sau inculpatului. Câtă vreme aceste două persoane (C. şi E.) nu au desfăşurat efectiv activitatea infracţională (nici măcar în parte) pe teritoriul judeţului Galaţi, domiciliul pe care aceştia îl avea în perioada relevantă s-a apreciat că nu are nicio însemnătate.

19. Pe cale de consecinţă, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în cauză nu au fost identificate elemente de fapt sau de drept, împrejurări, aspecte sau date care să atragă competenţa teritorială a Tribunalului Galaţi, astfel că în temeiul art. 50 din C. proc. pen., a admis excepţia invocată şi a declinat dosarul x/2021 (împreună cu dosarele asociate) în favoarea Tribunalului Botoşani.

Cheltuielile judiciare avansate până la acest moment s-a dispus a fi avute în vedere la momentul soluţionării definitive a cauzei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 14 februarie 2022, creându-se în procedura de cameră preliminară dosarul asociat nr. x/2021 şi fixându-se termen de judecată la data de 22 martie 2022.

B.Prin încheierea penală nr. 70 din data de 31 martie 2022 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia Penală, în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 50 rap. la art. 47 alin. (3) şi art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Botoşani, invocată din oficiu.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei înregistrată sub numărul x/2021 şi a dosarelor asociate în favoarea Tribunalului Galaţi.

A fost constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Galaţi.

În temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

La termenul de judecată mai sus menţionat, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Botoşani.

Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Botoşani, invocată din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

Potrivit art. 41 alin. (1) - (5) din C. proc. pen., (1) Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

(2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

(3) În cazul în care, potrivit alin. (2),o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Totodată, potrivit art. 174 din C. pen., prin săvârşirea unei infracţiuni sau comiterea unei infracţiuni se înţelege săvârşirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.

În cauză, prin rechizitoriul nr. x/2020 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, au fost trimişi în judecată 3 inculpaţi, respectiv inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi inculpaţii B. şi C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 48 alin. (1) rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În sarcina inculpaţilor s-a reţinut o activitate infracţională complexă, specifică infracţiunii de evaziune fiscală, însă prin raportare de dispoziţiile art. 174 din C. pen., fiecare dintre cei 3 inculpaţi a săvârşit o infracţiune distinctă care, în funcţie de activităţile infracţionale comise, poate fi săvârşită în locuri diferite.

Astfel, în ceea ce o priveşte pe inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (în formă continuată), prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, faptă constând în aceea că în perioada 01.12.2010 - 19.10.2020, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al S.C. D. Botoşani, ajutată de inculpaţii B., C. şi alţii, ar fi înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, utilizând un număr de 1.936 de facturi fiscale, în valoare de 122.092.745,38 (cu T.V.A. aferentă de 13.958.394 RON), emise în numele P.F.A. G., P.F.A. H., P.F.A. I., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W., S.C. CC. S.R.L., P.F.A. AA., P.F.A. Z., P.F.A. X., P.F.A. BB. şi P.F.A. Y., ce atestau scriptic derularea operaţiunilor comerciale, respectiv livrări de carcasă de bovine, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 13.958.394 RON, reprezentând T.V.A. dedusă nelegal, activitatea infracţională desfăşurată de aceasta s-a realizat în judeţul Botoşani, respectiv unde se află sediul societăţii D. Botoşani, în a cărei contabilitate au fost înregistrate facturile care nu au avut la bază operaţiuni comerciale reale.

În schimb, activitatea de complicitate la evaziune fiscală a celorlalţi doi inculpaţi efectuată în vederea creării aparenţei de legalitate a acelor operaţiuni comerciale nu s-a realizat doar pe raza judeţului Botoşani, ci şi a judeţului Galaţi, unde locuiesc persoanele fizice autorizate care au emis facturile fiscale în cauză.

În sarcina acestora, s-a reţinut inclusiv intermedierea legăturii S.C. D. Botoşani cu reprezentanţii legali ai P.F.A. G. şi alţii care au pus la dispoziţia inculpatei A. un număr de 1.664 de facturi fiscale, ce atestau scriptic livrări de carcasă de bovine.

Or, în condiţiile în care, atât inculpatul C., cât şi reprezentanţii P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. şi P.F.A. BB., aveau domiciliul pe raza judeţului Galaţi, s-a apreciat că este evident că aceste operaţiuni de determinare şi intermediere a legăturii dintre aceştia şi reprezentanţii S.C. D. s-au realizat pe raza localităţilor de domiciliu, respectiv pe raza judeţului Galaţi.

Totodată, prin actul de sesizare s-a reţinut că reprezentanţii celor 23 de P.F.A. care au relaţionat doar scriptic cu D. au domiciliile ori au locuit în fapt, la momentul activităţii infracţionale, în mai multe localităţi din judeţul Galaţi, au înfiinţat o parte din entităţi, cărora le-au stabilit sediile sociale în diferite localităţi din judeţul Galaţi, au dus contabilei (martora EE.), domiciliată în judeţul Galaţi, facturi fiscale false de achiziţie, ce au fost folosite pentru depunerea declaraţiilor fiscale, au primit în conturile bancare ale entităţilor administrate sumele de bani consemnate în facturile fiscale pentru a crea aparenţă de realitate a tranzacţiilor cu D. şi au retras, în numerar, mare parte din aceste sume de bani din municipiul Tecuci, judeţul Galaţi, pe care le-au restituit persoanelor aflate în legătură infracţională cu reprezentantul legal al D., inculpata A.

S-a reţinut de către judecătorul de cameră preliminară că aceste activităţi de creare a aparenţei de realitate a tranzacţiilor nu pot fi disociate de infracţiunea de evaziune fiscală, reprezentând însăşi actele de complicitate la săvârşirea infracţiunii.

Prin urmare, a rezultat în mod evident că o parte din activitatea infracţională complexă s-a desfăşurat şi pe raza judeţului Galaţi, împrejurare de natură a atrage competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă a Tribunalului Galaţi.

În cauză, s-a apreciat că nu se poate reţine că procurorul a învestit în mod aleatoriu Tribunalul Galaţi atât timp cât o parte din activitatea infracţională a fost săvârşită pe raza acestei instanţei, urmărirea penală a fost efectuată în totalitate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, unul dintre cei trei inculpaţi, precum şi 44 de martori (dintr-un număr total de 48 de martori), au domiciliile în judeţul Galaţi ori judeţele învecinate, desemnarea acestei instanţe fiind justificată de asigurarea caracterului echitabil a procesului penal şi soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Mai mult, s-a apreciat că ţinând cont de distanţa considerabilă dintre sediul Tribunalului Botoşani şi domiciliile martorilor (situate în judeţele Galaţi, Brăila, Vaslui), costurile ridicate pentru transportul acestora la sediul instanţei, inclusiv în cazul citării cu mandat de aducere, incidentele care apar pe parcursul judecăţii (cereri de amânare justificate de imposibilitatea prezentării apărătorilor inculpaţilor, alte cauze care ar împiedica audierea martorilor prezenţi), s-ar putea impune audierea acestora prin comisie rogatorie, aspect ce ar aduce atingere inclusiv principiului nemijlocirii administrării probelor în condiţiile în care majoritatea martorilor au domiciliul în judeţul Galaţi.

Faţă de considerentele expuse anterior, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în mod corect a fost sesizat Tribunalul Galaţi şi ca primă instanţă sesizată a dobândit competenţa de soluţionare a prezentei cauze, motiv pentru care, în temeiul art. 50 raportat la art. 47 alin. (3) şi art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Botoşani şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei înregistrată sub numărul x/2021 şi a dosarelor asociate în favoarea Tribunalului Galaţi.

Totodată, având în vedere că ambele instanţe şi-au declinat reciproc competenţa, judecătorul de cameră preliminară a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Galaţi şi, în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

C.Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Galaţi, pentru următoarele considerente:

Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, cu privire la inculpaţii A., B. şi C.

Din probele administrate în timpul urmăririi penale rezultă că presupusa activitate infracţională a inculpaţilor s-a desfăşurat şi a produs urmări pe teritoriul României,şi pe raza municipiului Galaţi.

În ceea ce priveşte determinarea competenţei teritoriale a instanţelor de judecată, aceasta se realizează în funcţie de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., text de lege potrivit căruia, pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârşirii infracţiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiaşi text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta (forum domicilii) şi locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Potrivit art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., "prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia."

Potrivit art. 41 alin. (5) din C. proc. pen. "ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Totodată, potrivit art. 42 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. "Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României se judecă de către instanţele în a căror circumscripţie se află locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică; Dacă inculpatul nu locuieşte sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracţiunea este de competenţa judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar în celelalte cazuri, de instanţa competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul Bucureşti, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.

În cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 41 alin. (5) şi art. 42 din C. proc. pen.

Ordinea de prioritate se aplică doar în cazul în care două sau mai multe instanţe au fost sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini. Determinarea competenţei, în primă instanţă, în prezenta cauză nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., întrucât urmărirea penală s-a efectuat cu respectarea competenţei materiale sau teritoriale.

Evaluând datele concrete ale speţei prin prisma dispoziţiilor legale care guvernează competenţa teritorială a instanţelor, anterior menţionate, Înalta Curte constată că Tribunalul Galaţi se încadrează în ordinea stabilită de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., fiind una dintre instanţele în raza căreia s-a desfăşurat activitatea infracţională şi s-a produs urmarea acesteia.

Astfel, în cazul săvârşirii unei infracţiuni în circumscripţia mai multor instanţe, dispoziţiile art. 41 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., nu stabilesc competenţa uneia dintre instanţe ori o preferinţă a stabilirii competenţei în funcţie de locul unde a fost desfăşurată majoritatea activităţii infracţionale, ci oricare dintre aceste instanţe este competentă să judece,lăsând la latitudine autorităţilor judiciare stabilirea competenţei în funcţie de particularităţile speţei.

Sub acest aspect, nu este lipsit de importanţă faptul că inculpatul C., cât şi reprezentanţii P.F.A. G., P.F.A. J., P.F.A. K., P.F.A. L., M., P.F.A. N., P.F.A. O., P.F.A. P., P.F.A. Q., P.F.A. R., P.F.A. S., P.F.A. T., P.F.A. E., P.F.A. U., P.F.A. V., P.F.A. W. şi P.F.A. BB., aveau domiciliul pe raza judeţului Galaţi, astfel că este evident că aceste operaţiuni de determinare şi intermediere a legăturii dintre aceştia şi reprezentanţii S.C. D. s-au realizat pe raza localităţilor de domiciliu, respectiv pe raza judeţului Galaţi.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B. şi C., în favoarea Tribunalului Galaţi, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 313 RON, pentru inculpaţii A., B. şi C., rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii C., B., A., partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi şi partea responsabilă civilmente S.C. D. în favoarea Tribunalului Galaţi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 mai 2022.

Procesat de GGC - LM